Poezii despre instinct și moarte
poezii despre instinct și moarte.
Ultimele versuri
De optsprezece luni ornicul meu
Trist, îmi tot sună moartea la ureche.
De optsprezece luni de griji și veghe
Simt și văd moartea-n orice loc, mereu.
Cu cât făptura mea se-mpotrivește,
Cu-atât instinctul morții nu-mi dă pas,
Și-atunci când îndrăznesc să fac un pas,
Simt inima în piept cum se oprește.
Puterile-mi se duc, necruțătoare;
Chiar și odihna parcă e-un frământ;
Ca un biet cal greu istovit și frânt,
Curaju-mi stins se clatină și moare.
poezie clasică de Alfred de Musset din Poezii (1960), traducere de Lazăr Iliescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spectator
Observ cu interes
Cum se luptă instinctul vieții
Cu geniul morții.
Viața vine cu o mie de tertipuri,
Moartea are o mie și una de vicleșuguri.
Ca doi gladiatori,
Unul cu trident și plasă,
Altul cu spada scurtă.
Strivit între logica misterioasă
A vieții
Și logica misterioasă a morții
Sunt terenul de luptă.
Au rămas din mine
Doar ochii,
Să vadă și să se îngrozească.
poezie celebră de Marin Sorescu din Puntea
Adăugat de Eva
Comentează! | Votează! | Copiază!
Flash
Simt bătaia inimii ca un pumn în poartă
Până la sânge curs printre degete
Strânse.
Somnul până la îngheț, o dorință
De-a ascunde și-a simți o moarte
Acută, să-mi ascut instinctul de trezire.
Cei ce-nvie sunt pierduți infinitului
Fără limbă.
poezie de Claudia Ciobanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire de molii
Toți ne iubim
cel mai mult, unii pe alții și pe noi înșine,
după ce moare cineva.
Iubire de Molii. Instinct de molie.
E ca și cum am roade dintr-un pulover
exact în locul unde este inima.
poezie de Doina Postolachi din Poeme cu molii (2011)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lasa-te in pace!
Instinctul vorbește despre etică și moralitate
Se poate?
Instinctul nu moare
Doar hibernează.
Lasă-l în pace!
Merg în biserică să mă rog.
Cui?- Știm cu toții- Dumnezeului meu,
Dumnezeului nostru.
Voci și frisoane,
Tremurături și vorbe ciudate
Toate mă-npung,
Mă-nping de la spate.
Lăsați-mă-n pace!
Păcate. În biserică se-aud păcate.
Vreau să mă rog.
Se poate?
poezie de Laura Catana
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Animal de companie
ne creștem moartea
ca pe-un animal de companie
primit la aniversarea
primului țipăt
înlănțuită
de umbră
îi arătăm toate potecile subconștientului
dezinvolți
o hrănim cu vulnerabilitățile noastre,
o periem,
îi ascuțim colții,
ba chiar
o asmuțim
instinctul însă
nu se poate dresa
vom sfârși
[...] Citește tot
poezie de Gabriel Petru Băețan din volumul de versuri Headshot
Adăugat de Gabriel Petru Băețan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Puținul unei mici flăcări
joc moartea pe degete
cu un descântec
intru în transă și-mi induc neființa
închid în cerc patimile și suferințele
teama mă face să rămân în afară
și nu mă plâng
poate instinctul de a trăi
urcă forțat timpul prin sânge
fulgere de viață
neliniștea se scurge într-o tăcere
de piatră zidită-n cetatea
pe care o cuceresc
prea multă cruzime și nepăsare
Doamne, schimbă destinul ori legea
prin care murim
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (8 noiembrie 2011)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Natural
într-un mod derizoriu
eram un troglodit al sistemului
îmi lăsam conștiința să odihnească acasă
când mă forțam să descopăr realitatea din afară
mă pierdeam în lucruri puerile
natural
trăiam într-o lume fictivă
cu senzația de moarte spirituală
atâta timp cât nu interesează pe nimeni
nici pe mine nu mă interesează
și viața curge din instinct
ca o apă între maluri
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem naște din cenușă
Finalul e trist Poete
și mă doare să asist
la cultura care moare
pe-un val prea pesimist.
Dacă în loc de prostituție
Pusă în drept pe-un piedestal,
poezia - instituție
n-ar fi instinct carnal,
Omenirea ar renaște
bob de rouă în cuvânt.
N-aș mai ezita minute
să m-aplec și să mă-ncânt.
O durere în piept mă învinge
nu-mi dă voie ca să tac,
pune vreascuri, foc încinge
sub drapatul catafalc.
[...] Citește tot
poezie de Lidia Popa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Catrene pesimiste
Radeti flori, invapaiate de al soarelui sarut
Radeti fara nici o grija, vara este la-nceput
Va asteapta-o viata lunga, cu lumina si parfum,
Fericite, inca nu stiti ca si iarna e pe drum.
Soarele rasare, il vad stralucind,
Sub sarutul lui florile se-aprind,
Patimassi te -dreapta fata catre soare
Dar mor, sufocate, în imbratisare.
A fost adus pe lume fara-a fi intrebat
Instinctele ti-au fost strunite cu putere
Ce falsa libertate, atita ti s-a dat
Ai fost cu totul liber să suferi în tacere.
poezie de Jean Lulu Stern
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre instinct și moarte, adresa este: