Poezii despre islam și religie
poezii despre islam și religie.
Detaliu bizantin
Cad capete de îngeri pe podele,
După ospățul ce s-a dat în rai
În cinstea poposirii dragei mele
într-un harem al unui vechi serai.
Zorii mă prind pe plaje musulmane,
Pe calul alb, la piept ținând iubirea,
Plătesc îl lire, drahme și coroane
Un bir la fel de scump ca fericirea.
poezie de Marius Robu din Aproape alb (iulie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alegorie
Frumoasă e și mândră cu gâtul ei bogat
Și-n vin își lasă părul să stea dezordonat,
Iar ghearele iubirii și-al viciului stigmat
Alunecă pe pielea ei dură de bazalt.
De Moarte ea își râde, Dezmățul îl sfidează,
Monștri al căror braț despică și retează,
Dar ochiul lor fatal mereu a respectat
A corpului ținută și nudul ei sculptat.
Ca o zeiță merge și stă ca o sultană,
Iar în plăcere crede precum o musulmană
Și-n brațele deschise la pieptu-i vrea să strângă
Toți oamenii pe care cu ochii nu-i alungă.
Ea crede și ea știe, fecioară contra firii,
Ce-i necesară totuși în mersul omenirii
Că trupul cel frumos e-un dar neprețuit
Ce-ascunde urâciunea oricărui fapt oprit.
Ea Iadul îl ignoră, precum și Purgatoriul,
Iar când veni-va timpul s-acopere lințoliul
Și Moartea va privi-o în față și senin,
Ca un copil, lipsindu-i al remușcării chin.
poezie celebră de Charles Baudelaire, traducere de Florin Dănuț Necula
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultimul poem
O, Allah, deși păcatele mele s-au tot înmulțit,
Eu știu că Iertarea Ta-i mai mare decât toate păcatele!
Iată, îngenunchez în rugăciune plin umilință,
Iar dacă Tu m-alungi,
Atunci cine va fi milostiv cu mine?
Dacă numai făcătorii de bine își pot pune nădejdea-n Tine,
Atunci răufăcătorii și păcătoșii spre cine să se îndrepte?
Singura cale care mă aduce la Tine-i speranța mea în Tine,
Iar mărinimia iertării Tale este aceea că sunt Musulman.
poezie de Abu Nuwas, 756-814, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Imaginea divină
În ceas de cumpănă toți se roagă
Pentru Iertare, Milă, Pace și Iubire;
Către-aceste virtuți minunate
Se întorc cuvintele lor de mulțumire.
Căci Iertarea, Mila, Pacea și Iubirea
Reprezintă pe Domnul, Tatăl cel de sus;
Dar Iertarea, Mila, Pacea și Iubirea
Reprezinta și-Omul, pe fiul Lui, Isus.
Căci Mila are-înfățișarea omului,
Iertarea, inima umanității;
Pacea e îmbrăcămintea lumii,
Iar Iubirea, forma umană a divinității.
Atunci când oamenii, din orice țară,
Se roagă-n ceasuri de nenorocire,
Se roagă divinității cu formă umană:
Iertare, Milă, Pace și Iubire;
[...] Citește tot
poezie celebră de William Blake, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Ce e de făcut dacă nu mă recunosc?
Nu sunt nici creștin, nici evreu, nici musulman;
Nu sunt nici din est, nici din vest, nu sunt nici țărmul, nici marea;
Nu sunt nicio comoară a Naturii, nici stelele din cer;
Nu sunt nici pământul, nici apa, focul sau aerul;
Nu sunt nici cerul, nici noroiul;
Nu sunt din India, China, Irak sau Kharasa;
Nu sunt al acestei lumi, dar nici al celeilalte;
Nu sunt al Paradisului și nici al Iadului;
Nu sunt nici Adam, nici Eva, Eden sau Rizvan.
Locul meu este unde nu este niciun loc,
Urma mea este fără urmă;
Nu sunt nici corpul, nici sufletul, pentru că eu aparțin Preaiubitului meu.
Am renunțat la dualitate și am văzut amândouă lumile ca fiind doar una,
Doar pe Tine Te caut, pe Tine Te știu, pe Tine Te văd, pe Tine Te chem.
Tu ești cel dintâi, ultimul, cel din exterior și cel din interior,
Nu cunosc pe nimeni decât pe Tine, Cel Care Ești
Cupa iubirii mi-a umplut sufletul, iar cele două lumi mi-au scăpat din mână.
poezie celebră de Rumi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Începutul Lumii
Materia și mizeria, energia și turnătoria,
Atomii, moleculele, oamenii
Se chinuiesc, planeta opreta luceta,
Intestinele sunt foarte lungi și dureroase,
Fără dezbateri nimic nu e valabil,
organismele, organele care bat și dezbat,
cimpanzeul este destituit,
uneltele de piară scumpă, diamantele
dragi falselor iubiri, homo sapiens nu este sapiens,
cuvântul ca și gndul, doi frați pătați,
este destituit Neanderthal, pleacă la University,
toată lumea la muncă agricolă,
noi vrem producție, nu inducție,
religiile politehniste, Sargon-rege de carton,
monedele și bipedele, unii merg în genunchi,
budismul, haikuul și Mikluho Maklai,
Romanii ucid, apoi devin creștini,
Islamul și viitorul sfârșit,
Civilizația doarme în pantaloni,
Ea face în pantaloni,
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zodiacul
Era un fel de zodiac și el,
cu zodii multe, multe și hazlii,
de te-nchinai și nu puteai să știi
în care te-ai născut, de unde vii
și unde ești în vastul carusel,
Căci nu puteai să-l înțelegi defel:
avea un soi de spițe pentru ani,
cu umflături ca bâta la ciobani
sau ca turbanele la musulmani,
de îți părea că anii-s toți la fel,
Iar pentru luni... cu sutele erau,
așa că aia de-o știai a ta,
chiar de-o fi fost pe-acolo, nu era
sau cine știe! o fi fost și ea,
dar pusă printre anii ce-o-mpărțeau.
De zile nu mai spun. Ce-oți crede voi,
că mai știai, de-acolo, ziua ta?
[...] Citește tot
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Război civil
Zadarnic rațiunea-mi se revoltă,
Și mă sfărâmă-n sute de bucăți;
Când stivui a instinctului recoltă,
Mă zbat sub munte de prejudecăți...
Eu știu că viața-i crudă și haină,
Când oropsește câte-un biet destin,
Că oropsitul n-are nici o vină,
Dar mi-e, în suflet, cupă cu venin...
Un prunc cu cod imun deficitar,
Eu știu că nu-i prilej de-amenințare;
[...] Citește tot
poezie de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe o rază de lună mi-am scrântit inima
într-o zi de treisprezece fix
cum naiba să nu urăsc tâmpenia asta de superstiție
am deja cinci vieți de când nu mai scuip în sân
nici nu mai fac trei pași înapoi când îmi trec pisicile calea
oricum racii merg așa înainte
pe toți viermii
care abia așteaptă să-mi pierd sufletul
pe toate stelele pitice sau pe toate supernovele
pe toți dumnezeii si de ce nu pe toti dracii
viața asta am început-o pe treisprezece fix
într-o dimineață de cuptor cu un țipăt de trei margarete cel puțin
uite-așa ca să văd lumea cu susul în jos
era să-mi scape cuvântul cur dar noroc cu backspace-ul
apropo acum tasta asta e "mama proștilor ca mine"
apoi ca și când aș fi vrut să văd cum e sub pământ
m-am făcut miner și încă sap de nebun după lumină
sau poate că am aranjat asta cu șeful cel mare
că mă cam săturasem de nori și verdeață
dealtfel ultima dată l-am rugat să mă lase o nemurire
în raiul musulmanilor
[...] Citește tot
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La Geamie
După o baie înviorătoare
La Mamaia cea de vis
M-am sfătuit cu Mihaela
Să vizităm și vechiul Tomis.
În grabă am plecat
Lăsând plaja arhiplină
Ajunși la marele exilat
Satisfacția a fost deplină.
După vizită și resemnare,
Evocând al său trecut,
Ne-a apărut în zare
Un edificiu cunoscut.
Ne-am dat seama că-i geamie
Lăcaș islamic de cult
Și unanimi în părere
La vizită am trecut.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Matei din Clepsidra vieții
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre islam și religie, adresa este: