Poezii despre iubire și lene
poezii despre iubire și lene.
Iubitei ce-și plimbă pisica-n lesă
Iubito, tabla înmulțirii
E pentru mine un supliciu.
Nu știu cât face șase ori nouă
Nici dac-aș fi bătut cu biciul
De tine, mică și nervoasă,
Că sunt atât de imbecil.
Dar, iată, gândului meu leneș,
Pe care cu sfială ți-l
Strecor sub rochia ușoară
Și galbenă, nu-i este frică,
Deși plutim în plină stradă,
Să te sărute pe pisică!!
poezie de Emil Brumaru
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Invitație
Eu chem iubirile, pe cele care, frânte și urmărite de coasa verii, înmiresmează seara cu lenea lor cea albă.
Coșmar nu mai exită, dulce insomnie perpetuă. Nu mai există ură. Există numai pauza unui bal a cărui intrare e pretutindeni în negurile cerului.
Eu vin înaintea șopotului fântânilor, la finalul cioplitorului în piatră.
Pe lira mea o mie de ani nu cântăresc nici cât un mort.
Eu chem îndrăgostiții.
poezie clasică de Rene Char
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec naiv
Iubito, hai să mâncăm creta,
Să bem sticluțe cu cerneală,
Să fim din nou elevii leneși
Din catalogul de la școală.
Ne-am face temele pe mâine
Și hărțile la geografie
Cu sufletele-n munți și-n ape
Fără ca nimeni să ne știe.
Iar la sfârșitul săptămânii,
Neascultați, uitând de toate,
Mi-ai arăta, oh, Doamne, sânii
În magazii dărăpănate!
poezie de Emil Brumaru din 111 cele mai frumoase poezii (2014)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul 61
Așa voiești, ca amintirea ta
Să-mi țină noaptea pleoapa desfăcută?
Și vrei ca somnul să nu-l pot gusta,
Iar umbra ta sa râdă nevăzută?
E al tău spirit cel care-a venit
Să-și bage nasu-n treburile mele
Pentru-a vedea dacă m-am lenevit,
Dacă-s gelos sau am păcate grele?
Nu cred, tu nu iubești atât de mult,
Iubirea mea îmi ține ochiul veget
Iubirea pură, pe care-o ascult
Și de-al tău drag veghez fără să preget:
Eu treaz aici, tu treaz în altă parte
Cu alții-n jur, de mine prea departe.
poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adevărata dragoste
Îl iubești deși dansează groaznic,
Îl iubești deși e cam stângaci,
Îl iubești deși e chiar obraznic,
Pentru că-i sensibil tu mai mult îl placi.
Îl iubești deși toți râd de tine,
Că e urât iți spun prietenii tăi,
Îl iubești și-l vrei doar pentru tine,
Să nu-i asculți pe ei, că sunt așa de răi.
Îl iubești deși-i un leneș mare,
Îl iubești deși nu știi de ce,
Toti ți-au șoptit că dragostea-i o floare,
Se-nșeală, asta e adevarăta dragoste...
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
În dragoste, nu poți fi superficial
Tot ce n-ai iubit crește cu tot ce iubești,
în dragoste, nu poți fi superficial,
e un fel de anotimp interior și perpetuu al trupului
și-al unor veșnice și văratice înfloriri...
În dragoste, nu poți fi superficial
și nici leneș, ca un sfânt de-a pururi vergin,
ondulațiile sângelui tău martir
și agonia furibundă a cărnii tale, iubito,
participă la beția și la setea de scufundare a ființei...
Doar iubirii nu-i lipsește infinitul...
Doamne, cum am putea să iubim parțial?
Ce ne-ar mai învălui întunericul!
În dragoste, nu poți fi superficial...
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragoste
Îmi place sa fiu iubită fără să mi se ceară nimic în schimb.
Sunt leneșă,
Dar el e un amant generos.
Mă pătrunde atât de adânc...
Mă mângâie cu razele,
Eu doar îi zâmbesc
Mă arde, îi întorc spatele.
Supărat?
Nu, doar vorbește cu norii.
Le spune despre noi.
Dragoste cu Soarele!
poezie de Magdalena Rus
Adăugat de Magdalena Rus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stare covidiană
De-o vreme
toate drumurile mă cară în spate
statul pe loc parcă-mi contemplă
mersul pe jumătate...
botez un cer peste viața mea
în fiecare vis...
și strig ca nebuna:
"nu-mi ajunge o viață
să iubesc un singur om''
aș fi obraznică
dacă aș mai cere una?
mă uit la cerul sub care trândăvim
pentru când vom fi liberi, mi-e teamă...
iubirea să nu bată pasul pe loc când ne iubim...
poezie de Daniela Pârvu Dorin (17 aprilie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Atingerea
ți s-a umezit ușor mâna
într-a mea
mângâiam cu grijă
o albă catifea
te-mbujorasei
ca o fată mare
inocența ta
era mirare
coborai pleoapa
leneș, șovăitor,
simțeai iubirea
îngăduitor
firavele degete
făceau dragoste
se împreunau sublim
în dulcea pacoste
erau albe, imaculate,
erau zece
numai împreună
și-un mic poem de toamnă
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Marius Ciungan din Haina de molton
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!
Colțul iubirii
Bate vântul visurile mele,
Fluierând o doină-n orice os,
Chiar dacă sunt ude și sunt grele,
Oasele de vise plâng duios.
Zori de zori îmi scapătă credința,
Despre ce nu știu ce să mai scriu
Și m-acomodez cu neființa
De parc-aș fi fost vreodată viu.
Reacționez la nepăsare
Tot mai rar și parcă tot mai stins;
Prea puțin iubirea mă mai doare,
Peste rănile-i de când a nins.
Bate vântul, primăvara vine
Și bandajul alb se va-nverzi,
Greieri leneși, harnice albine
Laolaltă mă vor asurzi.
[...] Citește tot
poezie de Marius Robu din Aproape alb (24 februarie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre iubire și lene, adresa este: