iubire şi must

Agonia

Sunt filozofi ce munţii-au măsurat
Şi-au sondat mări şi regi şi-mpărăţii,
Au mers şi-n cer, fântâni au căutat,
Dar două lucruri vaste ar mai fi
Acum neapărat de cercetat;
Dar câţi o fac? – Iubire şi Păcat.

Să meargă cel ce-i păcătos, oftând,
Pe Muntele Măslinilor îndat'
Să vadă-un om căznit, în păr având
Şi pe tot trupul sânge închegat.
Păcatu-i acel viciu zdrobitor,
Care prin vene-i iute curgător.

Iar cei ce de Iubire n-au habar,
Să-i guste mustul ce pe cruce-a curs
De-o lance scos; şi-apoi să spună clar
Dacă aşa un gust i-a mai sedus.
Iubirea e în sucul cel divin,
La Domnu-i sânge; pentru mine-i vin.

poezie de George Herbert, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urme de aur

Urme de aur, trecute prin părinţi,
Îşi poartă-n unda şchiopătată sensul,
Sacrificând pe-altarele de sfinţi
Palma muncită, aripa şi mersul.

Sorb mustul mov de trudă pământească
Pelerinii vieţii în fapt de seară,
Se învelesc cu grija părintească,
Scutul sub care pruncii îşi vegheară.

Colţii timpului în trupul lor se-nfing,
Minutul îşi cerşeşte libertatea,
Ora-i înfruntă, clipa se bate-n ring,
Zei hulpavi le răpesc eternitatea.

Pictează stelele cu tainice mistere,
Piramida iubirii nu trăieşte în ieri,
Abdică din existenţa lor austeră,
Mutându-se în lumea brăzdată de tăceri.

poezie de Liliana Puşcaşu-Ravar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Combinaţii lirice

ciupesc lira toamnei să cânte frumos
mustul de afine cu sete mare sorb
spre codrul poeziei privesc languros
în desiş de cuvinte se-ascunde un corb.

Doamne mă închin la picioarele tale
mâini de raze mă mângâie duios
printre munţi răsună corul de vestale
timpul îmi e prielnic, melodios.

simt bucuria un imbold un impuls
al inimii cu freamătul în sânge
captează iubire cu fiecare puls
orice durere cu cântec o stinge.

ugerul de nori ploile l-au muls
puterea dragostei în slovă se distinge.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La bibliotecă (Cenaclului "Traian Brad" din Cluj-Napoca)

Când frunza rugineşte
Şi mustul dă în fiert,
Cenaclu-i reuneşte
Pe membrii săi, e cert.

În oaza de cultură
Păşesc toţi cu sfială
Să afle-nvăţătură
Ca-ntr-un locaş de şcoală.

Dar unde-i clopoţelul
Cu glasul lui trufaş
Să îi adune-n felul
Atât de,, drăgălaş''?

Pe mine, pe măsură,
Mă prinde un avânt,
Să-i pun mâna la gură
Să-i curm al său cuvânt!

[...] Citeşte tot

poezie de Gabriela Genţiana Groza din Irundel şi Irundica (2008)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eternităţi în straie de-aşteptare

Au înflorit pe gene tuberoze,
Ca într-un vis de vară-amăgitoare,
Ce picură tăcerea în mimoze
Cu ploi de mângâieri tulburătoare.

Şi trec prin mine herghelii de fluturi
Într-un galop, ca sevele pădurii,
Te simt în mine şi de nopţi mă scuturi,
Eu îţi aştept sărutu-n colţul gurii.

Să nu mă cerţi că încă vreau iubire,
Chiar de mi-s anii grei ca piatra morii!
Şi de mai plâng la ceas de despărţire,
Ştiu că te-ntorci, precum se-ntorc cocorii.

De moare luna mai de întristare,
Eu o s-aştept septembire să vină,
Cu mere coapte ies la drumul mare
Să te invit în toamna mea, la cină.

[...] Citeşte tot

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În vie

Ciorchinii negri vor ajunge-n doage
Supraexpuşi la raze ultraviolete
Se lasă sărutaţi de-apetisante fete...
La Dionyssos toamna să se roage?

Amurgul nu-i Pinot noir, e doar rozé
Mere stând să cadă îmbie la păcat,
Erotic anotimp, ce-i pus pe dezbrăcat,
Şoptind: "de dragoste nu e, nimic nu e"

Policrom şi tainic e codrul de stejari
Doi câte doi se rătăcesc pe-ale lui cărări,
Pe-acolo unde de demult haiduci călări
Fugeau în trap cu prada înspre Nicăieri

Se aude cum în crucea nopţii fierbe mustul
– E frământare, reverie, contemplare –
Iubito, refuză amintirea, refugiul în uitare,
Amprenta mâine mele îţi memorează bustul...

parodie de Constantin Ardeleanu, după Ion Pillat
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vacanţă la Galeş

(lui Dumitru şi Aureliei)

mă învălui în visul de la ora două
stele mă veghează mult mă simt iubită
din regina nopţii se prelinge rouă
pronia cerească, vraja iscusită.

tristeţea păleşte rănile se închid
sunt la vremea înţelepciunii pure
apele mă scaldă, ce miraj lichid
ce cântec minunat răsună în pădure.

aproape de cer aproape de Cristos
nopţi şi zile le trăiesc sublim
sorb elixirul toamnei mustul gustos
cu îngerii prieteni sufletu-mi anim.

pe un colţ de rai cu raze pe tâmple

[...] Citeşte tot

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În braţele ursitei

sentimentele verii au dat în pârg
le voi strânge-n samarul sufletului meu
să le vând apoi pe tarabă la târg
anotimpul bogăţiei să îl trăiesc mereu

soarele proiectează raze blânde în spaţiu
toamna romantică s-a strecurat în viaţa mea
mustul dulce al visării îl sorb cu nesaţiu
îndulcind bătrâneţea amară şi grea

cu poeţii pun în versuri iubirea de glie
trubaduri de seamă au dulceaţă în glas
poveşti romanţate inima mea descrie
la târgul cu miraje uimită fac popas

secunde fermecate se-mpletesc la florărie
în braţele ursitei împăcată mă las

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamnă în priviri

Astăzi am râs cu zâmbet luminos
hohot făcut să-l pui tu la rever,
gândind că m-aş hrăni cu tine-n cer
doi prea frumoşi ai vieţii miez cremos.

Ai toamnă în priviri şi fructe prinse-n par
cămara mea secretă vrea sp te-mbie,
nu-ţi cer nimic şi nu vreau nici simbrie
decât să-mi guşti cămara ca din mar.

Am sentimente pline de zacuscă
magiunul bantuie prelins spre vis,
gutuile te parfumează, sunt proscris
în era fetelor cu dragoste etruscă.

Şi-am să mă-mbăt cu mustul ce il ai
şi-am să deschid curând plăcintărie,
bostanii mă pândesc sub vrej de vie
ştiind că te doresc ca-n filme... Lorelai.

poezie de Sorin Şomandra
Adăugat de Sorin Şomandra
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întoarcerea îngerilor

În faţa magaziei de aripi pentru îngeri,
Când abia îmi mijise iubirea
În jurul inimii fumul ei,
-ca o sevă ieşind la lumină
cu contuzii pe trup din mirajele torturii*-
mânuiam securea
cu tăişurile verzi, de iarbă,
odată cu mustul focului
beam venirea îngerilor
mursecaţi de culori-

Străpunsă de clorhidrice stări
Viaţa lor rupea încet, cu palma, din sine
Şi se împrăştia-
Să găsească drumul la întoarcere,
Să lase vieţile fărâmiţate în urmă
Ca să recunoască drumul la întoarcere!

_______________________________________

[...] Citeşte tot

poezie de Nicolae Ler
Adăugat de Ler
Comentează! | Votează! | Copiază!