Poezii despre iubire și notorietate
poezii despre iubire și notorietate.
Tributul
Numai aur printre clipe perindate
Printre ramuri și alee și ruine
Toamna și cu ea singurătatea
Își plătesc tributul cu suspine...
Frunze cad ivalmasind privirea
Zări albastre innalbesc cocorii
Toamna și cu ea desăvârșirea
Își plătesc tributele notorii...
Rog nesigur iarba de pe șesuri
-Nu pleca iubito de la mine...
Toamna și cu ea lăptoase cețuri
Își plătesc tributul cu destine...
poezie de Iurie Osoianu (18 noiembrie 2012)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire ca-n vis
Se făcea că cerul suia simultan cu noi,
Printre miliarde de quasari cantautori
Să amplifice iubirea noastră cosmică
Într-o îmbrățișare de idile gigantică
Concomitent cu senzația vie de iureș
Triam viitorul în energii dezinvolte,
La propriu și cu senzorii pe automat
Doar noi existam ca ființe multiple
Peste tot cât se pretează eternitatea,
Sunt infime și notorii fazele limitrofe
Când noi trepidam la unison în etern,
Pulsând pasional din inimi gigantice
Progresiv am cuprins total universul
Și l-am devansat în statură continuu
Încât a rămas mărginit mai pe urma
Unui resentiment apoteotic, dar uman
Resemnat cu statura nouă de-o potrivă
În raport cu spiritul afectiv imprimat,
Pe unele itinerare realmente nepătrunse
În clipa de apogeu depășirăm infinitul
[...] Citește tot
poezie de David Boia (30 septembrie 2014)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Ce îmi place, iubite,
Când mă vrei absolut,
Când mă dezbraci de haine,
Și mă-mbraci în sărut...
"Îmbată-mă cu tine,
Puțin câte puțin,
Eu, alcoolic notoriu,
Tu, sticlă de vin.".
Îmi iei ușor șuvița,
După ureche-o dai,
Și mă privești de parcă,
Aș fi înger din Rai.
"Frumoasă ești, femeie,
Cum alte femei nu-s,
Deci mă declar, pe viață,
De ochii tăi, sedus!".
[...] Citește tot
poezie de Andreea Văduva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nume pre... nedestinat
Trăim captivi de sine,
Nici chip n-am comandat...
Suntem pasaj predestinat!
Alegem doar ce-i rău... de ce e bine.
Ne naștem în alți ani,
Nu cei voiți de noi...
Putem fi unul, sau, sunt doi.
Putem sta în oraș ales, dar tot... țărani.
Nu suntem întrebați...
Să fim... băiat sau fată?
Ieșim, nepregătiți... deodată.
Nu noi alegem ce s-avem și să fim... frați.
Iubim, apoi albastru...
Dar nu ne-alegem ochi.;
Ursita-i simplu... un deochi.
Alegem de-a cădea, sau să zburăm... măiastru.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (3 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Straniu
Am frică, pentru notorietate
-Că-i sigur numai o capcană
Ce prinde totul, lasă rană-
Pedeapsă de posteritate!
Motiv, n-ar fi, de-ngrijorare,
De-ar fi, valoarea, absolută;
De n-ar nega, frumosu', o slută...
Bolnavă de infatuare!
Am strania, certă, părere,
Că lumea este-n "pic" de ură;
Din merit, face-o "aventură",
Din bine, bun, face durere!
Suntem o rasă-n interdicție
De-a promova valori umane...
E-o luptă acerbă pe ecrane,
Pe străzi, în ziare... Contradicție!
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (16 noiembrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Calea cavalerului
Am fost, preasfinte, într-o cruciadă
în țări păgâne cum le ziceți voi
și multe trupuri am făcut să cadă
în anii tineri, dați pe un război.
V-am ascultat dorințele "creștine"
și vorbele cu care ne-ați mințit,
dar știu acum și nu mă pot abține
să nu vă spun, de răni acoperit,
că voi ați fost șacalii, profitorii,
voi, ce aveți un singur ideal:
puterea! iar cuvintele notorii
sunt doar un fals discurs teologal.
Ce spuneți, voi nu credeți, dar prostimea
v-ascultă, boi "cucernici" fără duh!
căci le greu să vadă-n în voi micimea
când le-arătați nimicul din văzduh.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Replică la poezia "Poate,-ai să afli..." de Violetta Petre
Sub duș, mai trag de timp, ca un șacal,
Îmi dau cu gel, șampon și alte cele,
Iubita stă în patul nupțial,
Făcând un rebus și visând la stele.
Cu forță, apa caldă, în șuvoaie,
Îmi face tensiunea să îmi crească,
Căci din păcate, simt că mă înmoaie,
În loc să simt că vrea să mă-ntărească!
Cu furci mă înțeapă dracii, țeasta-mi crapă
Și ca-ntr-o rituală promenadă,
Aș vrea ca, nud, să mă scufund sub apă
Sau să m-arunc în marea de zăpadă.
Un înger blând ar vrea să mă sărute,
Și pentru-o clipă am rămas perplex:
Ar vrea cu vorba-i blândă să m-ajute,
Dar ei nu știu nimica despre sex!
[...] Citește tot
poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inghitație
... măi, e vrunu' printre animali
ce stă p-aicea-n poetrini
și s-ar voi-ntre gheniali;
nu d-ăi reali, mai... submarini!...
... să ne iubim, nu sexual,
așa-n simțiri cu vorbe plânse;
doar ne votând perpetual
unul pe altu', în hore strânse?!...
... să fim superbi la orice râgă
și să ne dăm unul la altul;
când traghedie falșă, hâdă,
când în iextazu ală, înaltu'!?!...
... c-așa să face un notoriu
băgat în seamă, fără vină;
crezând că orice sanatoriu
are-nțelepți... p-orice bășină!..
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (8 noiembrie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vivat proza și româneștii ei grafomani
Dat în Paște-am fost, rebel notoriu
rătăcind rocambolești itinerare
când toți luau cabina spre înalturi
eu muntele-l urcam prin cățărare
la sfaturile dimprejuru-mi, surd,
(ca Beethoven în Simfonia-a noua)
belelei care-s, refuz mâna să-i întind,
desfid tot ce-i acvatic(minus roua)
cohortele de slove la luptă le-am urnit
consolidând Imperiul Romanesc
eșafodaj de intrigi plăsmuiesc, cum
voluntar, vecinii, muierea mi-o pârăsc
în dragoste rateuri. Doar câte-o noutate
trezea un lanț de cromozomi umani,
o noapte absolutul îl hărțuiam în van...
vivat proza și romaneștii grafomani!
[...] Citește tot
parodie de Constantin Ardeleanu, după Ioanid Romanescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Luat
Mi s-au luat din zile,
din avere,
din mile...
Mi s-a luat putere.
Mi s-au luat părinții,
iubire...
Mi s-a luat produsul minții,
fericire.
Mi s-a luat din țară,
din noroc.
Mi s-a luat dreptul de-afară...
drept la joc.
Mi s-a luat dorință,
mândrie,
credință...
Mi s-a luat o feerie.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (3 aprilie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre iubire și notorietate, adresa este: