Poezii despre iubire și ochi negri
poezii despre iubire și ochi negri.
Dragoste adevărată
Dragoste adevărată
De fecioară prea curată;
Tânără-ntineritoare,
Dragoste de fată mare;
Însă plină-i de durere
Dragostea cea de muiere,
De durere și de haz,
De dulceață și necaz;
Îndărătnică și dragă
Cată ceartă ziua-ntreagă,
Iară sara se împacă,
Că tot ție va să-ți placă;
Dragostea de la muieri
E cu sare și piperi,
Nu-i lihnită și dulceagă,
Zi cu zi în foc te bagă,
E războinică, fierbinte
Și cu capul fără minte;
Dragostea de la muiere
E ca fagurul de miere,
[...] Citește tot
poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noaptea
Izvorul meu de mângâiere
ce-mi plângi în liniște durerea,
când te cuprind la piept
în brațele mele însetate de tine,
ce cresc din trup doritoare,
ca niște ramuri spre lumină,
mă pierd în noaptea ochilor tăi negri,
plini de mister fierbinte.
Bucuria vieții mele,
ochii tăi sunt două făclii
care ard orice frică ascunsă în mine,
altarul meu de rugăciuni
în care văd sclipirea a mii de îngeri păzitori,
iubite stele din adâncuri,
pe care le număr noaptea, ca un copil,
până adorm.
poezie de Florin Armangic
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cărturăreasa
Uite, ai un dar în casă,
Vorbe bune, cu temei
De la dama cea de verde,
Dar să te ferești să-l iei.
Pentru că nu minte cartea,
Ea ghicește orice gând,
Vezi, cu dama cea de tobă,
Ceartă, lacrimi pe curând.
Dragoste pe drum de seară
Cu un crai de ghindă, și
Gând la gând cu bucurie,
Chiar o veste vei primi...
Serioasă, visătoare,
Cu ochi negri și cuminți,
A rămas privind, copila,
Gura babei, fără dinți...
Cum e crai de ghindă, babo?
Nalt și oacheș, fata mea.
Și cu ochii mari și umezi,
Și cam palid, nu-i așa?
[...] Citește tot
poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Audioteca Citatepedia
Recită: Ramona Doleanu
Frunze cu iubire
ntorci privirea și vezi o minune,
Frunzele cad și ei privesc cu iubire,
Călcând prin frunze cu pași grăbiți de dor,
Lăsând în urma lor un fir de viitor
Și-au regăsit liniștea în așternut tomnatic,
Pe lângă copacii ce freamătă sălbatec,
Pășesc ușor, pe umbrele durerii,
Ca tot cei rău ei să dea uitării.
S-așează jos pe frunzele uscate,
Că vor s-asculte inima lor cum bate,
Se uită-n ochii ei negri ca de cărbune
Și stau în genunchi ca la rugăciune.
Sunt revășiți de gânduri și tainele iubirii
Și văd c-acum viața-i la capătul durerii,
Dar nimeni și nimic nu poate niciodată,
Să le ia speranța și dragostea curată.
poezie de Eugenia Calancea (9 septembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubesc femeia
Femei sunt multe-n lumea asta mare
Frumoase ca seninul înstelat
Găsești plăceri nebune-n fiecare
Și-s dulci ca o clipită de păcat
De-mi place-o brună cu-ochii de jăratec
În focul căror inima-mi topesc
Apare-o blonda cu surâs sălbatec
Și nu mai știu pe care s-o iubesc
Iubesc femeia
De dor nebună
Femeia brună
Cu ochi negri de foc
Dar și pe-aceea
Cu-ochi verzi ca marea
Îmbrățișarea
Ei mă-mbată pe loc
Blonda sau bruna
[...] Citește tot
cântec interpretat de Cristian Vasile
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Doi ochi
negri pe tine poposesc cu poftă
nebună zeitate cu trup de havană
împrăștiind miros discret de iasomie
se zgâiesc cu avânt ciudat de flintă
cu fitilul aprins de frânturi de iubire
prima dată au stat pe gleznele pătate
de vise care se scurg atipic în pat
doi ochi negri privesc indiscret genele
rimelate cu discreție de-un gând trecut
prin roua dimineții strecurată prin pereți
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dumnezeu te-a creat pentru mine
Vai, dar cât ești de frumos! Și ce teamă mi-e de tine!
mi-ar plăcea să-mi dai o palmă, chiar mai multe dacă vrei.
Când te uiți așa-ncruntat, iese inima din mine,
tremură carnea pe oase și din ochi îmi sar scântei.
Dumnezeu când te-a făcut, s-a gândit cum e mai bine,
ochii negri, nasul cârn, buze groase, spate lat.
Nicio grijă nu îmi fac, că se supară pe mine,
dacă te iubesc o dată. El de-aceea te-a creat.
poezie de Magdalena Rus
Adăugat de Magdalena Rus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vinul iubirii
Cu vinul iubirii mă-mbăt și te caut
Tu ești dulcea mea orhidee fragilă
În seri rămuroase cu câte un flaut
Din ochii tăi negri sub boare subtilă!
Tu-mi suni puritatea și ești Inocența
Și-mi lași bucuria să-mi spună Albastru
Ești plinul și golul, ești roza, absența
Tu-mi ești Nostalgia în dorul de astru!
Să-ntreb o emoție să știu cine ești?!
Ești cântecul straniu, chitara din mine.
Și cazi din cuvinte-n petale-povești
Cum pasărea ibis pe dalbe lumine!
poezie de Ilorian Păunoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scap din mână
lancea ascuțită ca un creion
de făcut rebus, dulcinea mea
te-aș ține în brațele de don quijote
trena învelește calul de două ori
și nu s-ar opri aici pentru nimic
dar celelalte detalii le-am lăsat
nescrise la alcala de henares
într-o pivniță răcoroasă
la o ulcică de vin în care ți-ai înmuiat
ochii negri ce fac chemarea
scap pana pe foaia din față
pupitru e prea mic pentru frazele mele
ochii meu o vad numai pe dulcinea
iubirea îmi provoacă febra fericirii
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu pune virgule
E o joacă de copil să fur emoții
și cu mâna la ochi să trăiești printre rânduri,
cineva te iubește în vis poate chiar eu ți-am zis
despre dragostea apărută de nicăieri,
cine vrea să trăiască în pielea mea, să iubească durerea din sân
și golul din stomac, nu pune virgule nici spații nebuniei mele,
chiar dacă nu pot să strig te iubesc
te recunosc în palme când înfigi cuie și tot ce simt e bucurie,
alerg în cerc sunt autistul perfect
descifrez greu ce nu poate fi atins,
fac dragoste cu imaginea mea din oglindă, cu femeia aceasta imperfectă
mângâi cearcănele și nopțile din părul ei le așez ca piese de domino,
degetele tale pe chipul obosit și buzele mi se deschid sărutând cerul
iarba, florile, lumina din jurul tău mi se desfac în poeme de dragoste
mă minți că nu simți te mint că nu-mi ești și jocul acesta continuă,
primul ajunge la linia albă unde e prea târziu să te las să câștigi,
cerul cade în bolta sângerie a nopții eu râd de umbrele îmbrățișate pe hârtie,
în seara asta se naște un poem, îl vom boteza după noi
deschide ochii negri ai singurătății și nimic nu va mai fi la fel.
poezie de Mihaela Roxana Boboc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre iubire și ochi negri, adresa este: