Poezii despre iubire și păr negru
poezii despre iubire și păr negru.
Adevăr
Te mint că ești frumoasă
Ai corpul mlădios
Ai ochii de măslină
Și păr de abanos.
Te mint că ești ca mierea
Te mint că te-am iubit
Te mint că ești speranța
Te mint că te-am mințit.
poezie de Alina Joca
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În patul meu
Ah, cât de frumoasă ești
Seara când mi-adormi pe pernă,
Când în somn parcă-mi zâmbești
Cu o dragoste eternă!
În cascadă vălurită
Părul tău îmi umple patul,
Blânda, draga mea iubită
Cu păr negru ca păcatul!
Din făptura ta gingașă
Un oftat ți se prelinge,
Iar un sân, pe sub cămașă,
Mai obraznic, se împinge!
Palma mea, acum căuș,
Mai c-ar vrea ca să alinte
Sânul mic și jucăuș,
Dar mai bine stă cuminte.
[...] Citește tot
poezie de Florentina Mitrică (28 august 2016)
Adăugat de Florentina Mitrică
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
******
sunt cea mai frumoasă mamă
am părul negru lăsat să curgă
spatele mă chinui să-l țin drept
copiii mei mă duc în toate direcțiile
cu ei râd și zâmbesc
orice modernitate piere
orice surplus e prea mult
sunt cea mai frumoasă mamă
în ochii mei zboară pescăruși
marea se-ntinde calmă
[...] Citește tot
poezie de Zeciu Anca Cristina
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vin', iubito
Prin dumbravă se strecoară
Vânt de vară,
Și cocorii, șir pribeag,
În adânc senin plutesc.
Cântă cucu în huceag:
Cucule, câți ani trăiesc?
Îmbrăcatu-s-au în floare
De ninsoare,
Pomii toți de prin livezi.
Râul lunecă pe prund
Așa limpede că-i vezi
Pietricelele din fund.
Jos, în umbră de răchite,
Tăinuite
Viorele s-au ivit,
Și-n păr negru la femei
Cât de albi au înflorit
Parfumații ghiocei!
Vin', iubito! O poveste
Tristă este
[...] Citește tot
poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pășește-n Frumusețe
Pășește-n Frumusețe, ca o noapte
Când nu sunt nori și ceru-i înstelat
Sclipirile și bezna fără șoapte
Pe chipul ei și-n ochi s-au adunat:
Și m-am mirat să văd lumini în noapte
Ce zilei sumbre Cerul nu le-a dat.
Mai multă umbră, raze mai puține
Au afectat necunoscutul har
Ce-i ondulează părul negru bine
Și chipul i-l aprinde ca un jar;
Pe care gânduri trec, pure și line,
Ce vin din locul lor originar.
Și pe acel obraz, și pe sprânceană,
Atât de blând, de calm, de elocvent,
Are un zâmbet, iar culoarea-i faină,
Căci binele îl face-n mod frecvent,
Și mintea îi este împăcată-n taină,
Iar inima iubește inocent!
poezie celebră de Byron, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
O casă pentru iubirea mea
Eu te-am trăit iubire frumoasă,
Ți-am dat copii și ți-am făcut casă.
Eu te-am trăit cu toată puterea!
Cu tine-mpărțeam liniștită, averea.
Eu ți-am trăit chiar și plecarea
Și nu ți-am plâns pierdută, zarea.
Te-am așteptat iubire frumoasă,
Doar cu merinde rostuite pe masă!
Și iată că-mi vii, în chip frumos
Cu părul negru de abanos
Cu ochii verzi și privirea senină
În care timpul a pus iar lumină.
Și te primesc iubire frumoasă!
Te invit iar la mine acasă
Pentru că știu că tu încapi toată
În inima mea, o casă curată!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu-s
Nu-s nici hoț... nebun nu sunt,
Dar iubesc, iubesc ochi verzi,
Nu-s batrân... am păr cărunt,
Vreau în tine să mă pierzi.
Nu-s tâlhar... haiduc nu sunt,
Port iubirea-n cingătoare,
Cu păr negru... fir mărunt,
Chipul trandafir în floare.
Nu-s director... nici golan,
Dar te vreau a mea stăpână,
De-aș rămâne făr-un ban,
Tot voi cere... a ta mână.
Nu-s actor... nici negustor,
Dar doresc cu-nverșunare,
Să te culc lângă izvor
Și să te înalț spre soare.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suferință dulce
Vreau doar să-mbătrânesc bolnav de tine,
Să nu mă vindec niciodată-aș vrea,
Să-mi lași o urmă veșnic pe retine
Și-n puls să simt de fapt inima ta.
În aerul din jur îți vreau mirosul
Și urmele de ruj pe ceașca mea,
Iar firul tău de păr ca abanosul,
Să îl găsesc pe pernă, de-o cădea.
Nu am să caut leac, convalescența,
Am să o prelungesc atât cât pot,
Te rog să-mi dai, de vrei, să beau esența
Iubirii tale fără antidot.
Să mă-ngrijești atât cât simți nevoia,
La pieptul tău să sufăr aș mai sta,
Tu să-mi fi vraci, de asta îți e voia,
Dar dragostea, te rog, nu-mi vindeca.
poezie de Adi Conțu din Dansul emoției
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fumul tremură
în vatră suflat de vânt
subțire ca un dulce
cântec la trompetă
oglinda înnegrită arată chipul
suav și ghiduș
sub căciula neagră
zâmbetul vine-ncet
se găsește frumoasă
și ochii mei aprobă privirea ei
trupul mic și subțirel
tremură timid în cojocel
pe guler curge părul negru
ca un fum țese tăceri
este lumina din întuneric
eterna îmbrățișare de iubire
în palma care adună gesturi
curg cuvinte în timp
fumul strivește clipa
îmi așez capul pe inima ei
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Balada vântului
chem nerăbdătoare vântul să destrame norii
să trăiesc în armonie cu stelele dragi
să văd și noaptea cum strălucesc sorii
cum luna descrie povești despre magi.
ziua fluieră pe frunze doine sublimate
bolte de curcubee le mângâie duios
spulberă furia când cu putere bate
în cetina verde se închină pios.
se joacă în plete negre și bălaie
atingând obrajii lacrimi le usucă
din focul iubirii stârnește vâlvătaie
e mereu grăbit e mereu pe ducă.
își face culcușul și în șura de paie
la cerul primitor visele le urcă.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre iubire și păr negru, adresa este: