jurnalism şi tipografie

Dimineaţa vine

cu parfumul ei înainte de prima
ţigară din care tragi cu sete
la aburul cafelei
cercetezi primele ştiri
în format electronic şi te apucă
nostalgia după ziarele tipărite
şi creierul te duce la mirosul
hârtiei imprimate seara târziu
când unii oameni fac dragoste
sau mor după bunul plac
primele raze de soare le vezi
preocupat mai mult de ştirile
politice şi ultimele decizii tâmpite
luate de cei aleşi

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aniversarea celor 54

de ani ai mei a venit
cu poezie de amor bolnav
stau în camera cavou
fără marijuana şi vodcă
iubita a şters-o în state
să se facă actriţă celebră
aproape o sfârşeşti singur
fără ţigări sau ketamină
o să citeşti în ziarele de mâine
moartea ta de azi
lângă soba de fier rece
ca o nordică scăpată
pe un sloi de gheaţă

o să afli că nimeni nu mai
vinde ziare tipărite
de zeci de ani lumină
fac bani dimineaţa
pornind propria matriţă
cu trabucul în colţul gurii

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Balada preţului cu colţi de argint

Redactorii-şefi iubitori de cultură
Să-şi vândă revistele încă sperau,
Adânc detestând a spinării curbură,
Scriau, corectau, tipăreau şi ziceau:

- Veniţi să citiţi la chioşc de ziare
Articole, versuri, umor, ca şi proză,
Ce zilnic susţin un tiraj ce nu-i mare,
Dar face să fie viaţa mai roză...

- Dar costă o groază, spunea difuzarea
Şi banii sunt rari prin cultură pe-aici,
Mai bine (la alţii aşa creşte vânzarea!)
Tipărim porcărele şi goale pisici.

Redactorii, însă, sperau cu oftatul
C-o să investească-n cultură şi statul.

- Priviţi cum înghite pământ ca şi cer,
E preţul uriaş în bancnotele noi,

[...] Citeşte tot

parodie de Corneliu Vasile din Epigrame şi alte versuri umoristice, după Ştefan Augustin Doinaş (septembrie 1996)
Adăugat de Corneliu Vasile
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înger persecutat

Noi, Dimitrie Stelaru, ne-a fost străină Iubirea
Noi n-am fost mângâiaţi decât de Dispreţ;
Cât mai ai de gând, înger persecutat, cât mai ai
Să-mi ningi în Mai cu Decembre?

Ne-am scris stihurile pe foi de ambalaj,
Pe şerveţele, pe manşete de ziare –
Toţi ne-au respins, aroganţi,
Toţi, toţi...
Cu fiecare încercare ne umileam
Şi plumbul ni se făcea şi mai bont

Trufaşi editori ne-au trântit uşa-n nas
Ordonând paznicilor să tragă zăvorul,
Încadrându-ne după strâmbele lor tipare la
"Grafomani, scribi, aiuriţi! Caracuda simţirii,
O casă de cultură ajungă-le! Exclus editură!"

Cândva – între coperţile unui volum colectiv
Ne vom găsi numele tipărit şi vom muri de fericire,

[...] Citeşte tot

parodie de Constantin Ardeleanu, după Dimitrie Stelaru
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Celular

E drept că azi e necesar
Ca fiecare,-n orice loc,
La lucru,-n gară, la talcioc,
De e şomer, milionar,
Aiurea chiar, fără vreun scop,
În China, Peru sau Maroc,
Să aibe-un celular,

Fi'n'că ştiinţa ne-a adus
În ritmul ce evoluăm
Acolo-ncât nu ne mirăm,
Din răsărit până-n apus,
Chiar de plătim de ne uscăm,
Cu Polul Nord să discutăm
Şi chiar un pic mai sus...

Că, frunzărind ziaru' local,
Găsesc... să-l ierte Dumnezeu (!)
Pe cel mai bun amic al meu
Ce–l doar văzui marţi, la Predeal...

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Către Silvia, Secretar General în retragere

(la prima suflare)

"Încurajare"
când mă gândesc la ideea asta de încurajare
o simt cum mă trage dinspre Interior înspre Exterior.
Este un îndemn de a ieşi din tine însuţi.
De a te scoate din minţi cumva.
Câte minţi? De ce "minţi"?

Curaj. De exemplu când vezi un politician vorbind la televizor
să crezi pentru o clipă că el e de fapt un prinţ din poveste
visător, curat, iubitor, pur, sincer, credul, îndrăgostit
dar blestemat de o vrăjitoare
şi transformat în spurcăciunea care gâlgâie acum pe ecran.
Iată curajul.
Să patinezi adică pe fundul prăpastiei întunecate
pavate cu muci de copii. Copilule.
Copilotule al meu.
Rătăcitor.

[...] Citeşte tot

poezie de Şerban Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Precursorii şi urmaşii (O schiţare în versuri a istoriei literaturii române)

EXISTĂ O "ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE DE LA ÎNCEPUTURI PÂNĂ AZI", SCRISĂ ÎN VERSURI DE PROF. CRISTIAN PETRU BĂLAN? Nicidecum, dar există o simplă schiţare a ei, expusă în numeroase strofe nepretenţioase, scrise pe înţelesul tuturor şi trecând foarte pe scurt în revistă aproape întreaga literatură română, cu prezentarea principalilor scriitori. Este, deci, o premieră absolută, deoarece, în nicio altă ţară din lume nu s-a mai încercat un asemenea experiment concentrat. Evident, scopul scrierii de faţă este să stimuleze cititorii ca să consulte istoriile literaturii române, deoarece mulţi dintre ei nu au avut norocul să cunoască întru totul aceste amănunte culturale de importanţă naţională, prezentate însă pe scurt, nume cu care trebuie să ne mândrim.

Arhitecţii de cuvinte, de verb-scris compozitori,
Sculptori de splendori în fraze, ce le zicem scriitori,
Ingineri ce modelează sufletele omeneşti,
S-au născut, trimişi de ceruri, şi pe plaiuri româneşti.

Prima scriere-n română e-a lui NEACŞU; alta nu-i.
I-o trimise lui Hans Benkner, judele Braşovului.
Anul scrierii e vechi, dar e-un mare act: Străbunul!
Era-un an cu cifra cinşpe şi sfârşea cu douăşunu...

"Dau ştire Domniei tale cum că eu am auzit
Că-mpăratul turc şi Mehmet din Sofia au pornit..."
Aşa scrise NEACŞU LUPU într-o limbă foarte clară,
Semn că şi mai vechi sunt texte româneşti care-o s-apară.

Iar de-atunci un val de scrieri, de mari cronici, de noi cărţi,
Apărură-n largul ţării, cât poţi urmări pe hărţi.
Ştim din şcoli de codici sfinte, de psaltiri, precum SCHEIANĂ,

[...] Citeşte tot

poezie de Cristian Petru Bălan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nobodiness menhir

Veioza luminând serafic filele văratice ale amurgului
Biped distilând mila din ciorchinii lacrimilor
Inspiraţie fugitivă (...)
Culori necontinuate de nimeni pe cenuşii pânze acoperite de praf
Poate doar albastrul fiecărei înserări licărind în negrul frunzelor
Vopseaua abajurului aerodinamic reflectându-mă
(...)
Happening iniţatic desenându-mi o ideogramă pe faţă
Pe birou rămurele de busuioc şi pete de culoare
Câteva piese de jazz incandescente precum steagul Revoluţiei franceze
Când nu ne mai rămâne nimic muzica ne inundă urechile
Unghie înnegrită de uşa tramvaiului radioul devenit lichid
Litere carolingiene acoperind hârtia ruptă a curburii becului
Reflectoare holbate peste iarnă în oraşul devenit ceaţă şi întuneric
Statui înţepenite hierofantic printre oglinzi
Bronz acoperit cu tatuaje de oxid pe chip
Muze gracile însufleţind templele în paragină
Singurătate totemică strălucind în stelele duble ale privirii omului
Din faruri rotunde efemer ţâşnesc fascicole verzi
În intersecţia năclăită de noapte

[...] Citeşte tot

poezie de Felix-Gelu Constantinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!