Poezii despre limba maternă și vorbire
poezii despre limba maternă și vorbire.
Noi vorbim o limbă sfântă
Noi suntem pe acest pământ stăpâni
Și vorbim o limbă sfântă.
Și nu-i ascultăm pe acei păgâni care spun,
Că limba noastră, e o limbă frântă.
Limba noastră e dulce ca mierea de albină,
E gingașă și frumoasă ca floarea din grădină.
Limba noastră, e limbă veche, e de pe timpul lui Traian.
Ea s-a născut atunci când s-a înfrățit poporul dac cu cel roman!
Limba noastră, e o limbă divină.
Așa a fost și va fi mereu,
Căci limba noastră cea română
E vorbită chiar și de bunul Dumnezeu.
poezie de Vladimir Potlog (30 august 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Țara mea
Țara mea e limba noastră,
Munții dacilor și Marea,
De la Dunărea albastră
Până unde-ncepe zarea.
Țara mea e limba-n care
Scriu și sufăr și vorbesc,
Niciodată de vânzare
Nu-i, când alții o tocmesc.
Țara mea nu-i doar scursura
Care-o-njură, sau cea care
Merită înjurătura,
Țara mea e mult mai mare.
Țara mea-s tata și mama
Și copiii. Vă implor,
Înjurați, dar țineți seama:
Nu mă înjurați de dor,
[...] Citește tot
poezie de Marius Robu din Degeaba (10 iulie 2011)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Cântecul tău dulce
Mamă, cântecul tău dulce
este leagăn, să mă culce.
De cu seară până-n zori
gândurile-mi dau fiori.
Pară sunt, fuior de dor
prin lumina din pridvor,
și-atunci mă transfer în stea
și vorbesc pe limba mea,
căci dorul întinsu-mi-s-a
de la Nistru pân' la Tisa.
Cu el mă călătoresc
visul să ți-l împlinesc.
Limba noastră românească
este hrană sufletească,
peste plaiuri de baladă;
iarbă, miei, strungă, zăpadă.
Și de-a fost ades rănită
renăscut-a prin ursită.
[...] Citește tot
poezie de Nicu Petria (noiembrie 2008)
Adăugat de Nicu Petria
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântecul tău dulce
Motto: "O mamă, dulce mamă, din negura de vremi
Pe freamătul de frunze la tine tu mă chemi;" (M. Eminescu - O mamă...)
Mamă, cântecul tău dulce
este leagăn, să mă culce.
De cu seară până-n zori
Gândurile-mi dau fiori.
Parcă sunt, fuior de dor
prin lumina din pridvor,
și-atunci mă transfer în stea
și vorbesc pe limba mea,
căci dorul întinsu-mi-s-a
de la Nistru pân' la Tisa.
Cu el mă călătoresc
visul să ți-l împlinesc.
Limba noastră românească
este hrană sufletească,
[...] Citește tot
poezie de Nicu Petria din Ziua de după noapte (2008)
Adăugat de Nicu Petria
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vorbe bune, vorbe rele
Există în lume,
vorbe bune,
vorbe rele.
Recunosc:
vorbe bune,
dar și rele,
aparțin și gurii mele.
Vorbele bune,
au menirea să ne-adune.
Vorbele rele,
au menirea să ne-înșele.
Că sunt rele,
că sunt bune,
eu aicea le voi spune:
Când omul a apărut
Ca ființă pe pământ,
Nu știa ca să vorbească
Limba noastră, omenească.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (1 noiembrie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Limba mea macedoneană
Dintre mii de limbi din lume,
Limba noastră mi-e iubită.
Cu sonorități anume
O aud ades vorbită.
Limbă slavă armonioasă
Asta ne-au transmis străbunii,
Care o vorbeau acasă
Să nu-și uite lesne bunii.
Cu alfabet chirilic scrisă,
Limba noastră e bogată.
Pare o lume necuprinsă,
Roditoare, minunată.
În familii se vorbește,
De macedoneni curați,
Limba slavă din poveste
Prea cântată de- împărați.
[...] Citește tot
poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Țara mea
Țara mea, iubită mamă ce la suflet ne-ai primit,
Cu drag ne-ai ținut pe brațe și la sân ne-ai ocrotit,
Inima ți-am dăruit-o, ai fost veșnic primitoare,
Astăzi suferi umilită, numeri zilele amare.
Supărată mergi prin lume cu cosița despletită,
Trupul ți l-au sfâșiat și harta ți-a fost ciuntită,
În Unire ne-ai chemat, cu iubirea ta fierbinte
Ai făcut să se jertfească toți eroii din morminte.
Aspru flutură în vânt tristul nostru tricolor,
Ne simțim străini acasă, fără patimi, fără dor,
Vatra noastră strămoșească au dorit-o ruinată,
Să ne-o vindem pe nimica, să ne fie-nstrăinată.
Ți-au plecat feciori de-acasă, de izbeliști, prin străini,
Nu-ți mai calcă iarba verde, calcă pe cărări cu spini,
Praf și pulbere-a rămas din ograda-nfloritoare,
Ai pierdut orice speranță pentru vremuri viitoare.
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Țara mea, iubită mamă!
Țara mea, iubită mamă, ce la suflet ne-ai primit,
Cu drag ne-ai ținut în brațe și la sân ne-ai ocrotit,
Inima ți-am dăruit-o, ai fost veșnic primitoare,
Astăzi suferi umilită, numeri zilele amare.
Supărată mergi prin lume cu cosița despletită,
Trupul ți l-au sfâșiat și harta ți-a fost ciuntită,
În Unire ne-ai chemat cu iubirea ta fierbinte,
Pentru tine s-au jertfit toți eroii din morminte.
Aspru flutură în vânt tristul nostru tricolor,
Ne simțim străini acasă, fără patimi, fără dor,
Vatra noastră strămoșească au dorit-o ruinată,
Să ne-o vindem pe nimica, să ne fie-nstrăinată.
Ți-au plecat feciori de-acasă, de izbeliști prin străini,
Nu-ți mai calcă iarba verde, calcă pe cărări cu spini,
Praf și pulbere-a rămas din ograda-nfloritoare,
Ai pierdut orice speranță pentru vremuri viitoare.
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre limba maternă și vorbire, adresa este: