Poezii despre lotuși și suflet
poezii despre lotuși și suflet.
Sufletul Priveliștilor
Tu ești felurită la nesfârșit în exuberanța universului,
Doamnă cu multiple măreții!
Calea ta este semănată cu lumini,
atingerea ta face să nască flori,
trena rochiei tale mătură un dans de stele
și muzica ta cu note diverse își află ecoul printre
nenumărate lumi.
Dar unică în misterul de necunoscut al sufletului,
o, Doamnă a tăcerii și singurătății,
iată, te-ai preschimbat în corolă de lotus pe tulpina
Iubirii...
poezie celebră de Rabindranath Tagore, traducere de George Popa
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
* * *
pojarul zguduie ceața
atâtor dealuri culcate
în ierburi
rămas-am singuri
după invazia cocorilor
parcă niciunul n-ar mai fi întreg
ție ți-au scrijelit pe umeri
durerea apei
iar mie mi-au săpat în suflet
tranșee de corali și flori de lotus
săgeți înspre nămol
rămas-am singuri aici
două flori
ce le absoarbe pământul
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Renasc în fiecare dimineață cu tine
Stau pe oglinda apei
Ca o floare misterioasă
Cu o frunză cât o palmă de suflet
Culoarea mea e uneori albă
Alteori roz
Iar iubirea mă schimbă
De la galben la bronz..
Cu sufletul plutind ușor
Renasc în tonuri de hermină
Iar soarele din ochii tăi
Mă înzestrează cu lumină
Când noaptea cade peste mine
Mă-nchid și mă ascund în vis
Ca-n dimineața ce-o să vină
Să mă deschid ca o floare de lotus
Renasc în fiecare dimineață
Când soarele răsare dintre stânci
Parfumul dimineților tale
Mă risipește și mă adună
Dezbrăcându-mă de tristețe și
[...] Citește tot
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Florentina Danu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dedicatio
ție, celui născut în iarnă
pentru mine din zăpezile trufașe
celui, care a uitat întâiul cuvânt
odată cu respirația mea, în fașă,
celui, care a amirosit urma
imaculatei ciute din pădurile
virgine, cu mesteceni argintii,
ție Manole de Ane,
zidite în ziduri de suflete,
Hrist, sărutând rochia Magdalenei
de răsărită, ție, Khayamul meu,
veșnic însetat de vinul și cuminecătura
trupului de inuită, ție,
celui care amiroși
lotușii galbeni ce-mi sărută de aproape
picioarele și zborul pe ape, ție,
licornul meu cu corn imperial
și nume de arhanghel în cuvinte
ție, îți închin zăpezile mele sfinte
și dorul meu mare de zăpadă,
[...] Citește tot
poezie de Mariana Didu
Adăugat de Mariana Didu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tot Ți-aș spune...
Doamne, de-ai veni acum, Isuse,
De-ai veni acuma să-mi vorbești
Printre-atâtea fapte nesupuse
Nu m-aș îndoi că mă iubești.
Nu m-aș îndoi ca ești cu mine
Chiar de cred că n-ai ce aștepta
Și împovărată de rușine
Fruntea mi-aș pleca-o-n fața Ta...
Am greșit și Doamne, totuși, totuși
Tot la Tine voi striga mereu
Să-mi aprinzi în suflet flori de lotuși
Și în mâini să-mi pui un curcubeu.
Doamne, dacă-ar fi să vii acuma
Chiar dacă m-aș teme să-ndrăznesc
Chiar de Ți-aș ghici în pleoape bruma
Tot Ți-aș spune, Doamne, Te iubesc...
poezie de Adriana Cristea (9 ianuarie 2004)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Să crezi în dragoste, chiar dacă-i izvor nesecat de durere. Nu-ți încătușa nicicând viața inimii tale.
Nu, nu, prietene al meu. Vorbele tale sunt întuneric și nu le pot pricepe.
Iubita mea, sufletul nu este făcut decât să trăiască între lacrimă și cântec.
Nu, nu, prietene al meu. Vorbele tale sunt întuneric și nu le pot pricepe.
Bucuria are viața scurtă ca picătura de rouă. Atunci când surâde, moare. Durerea este puternică și de neînfrânt. Lasă fiorii dragostei să-și trezească din nou lacrimile durerii în ochii tăi.
Nu, nu, prietene al meu. Vorbele tale sunt întuneric și nu le pot pricepe.
Floarea de lotus voiește mai bine să se răsfețe o clipă doară în lucirea soarelui, ca apoi să moară, decât să trăiască veșnicia iernii într-un biet mugur.
Nu, nu, prietene al meu. Vorbele tale sunt întuneric și nu le pot pricepe.
poezie celebră de Rabindranath Tagore din Grădinarul
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gând ca firul de păianjen
Iată-mă înrădăcinându-mi picioarele goale
în pământul pustiu,
port acorduri sacre în catedrala inimii,
iar candela iubirii luminează zbuciumul ei
ca un far singuratic,
mă apropii de tine ca o umbră tupilată
și țes miracole-curcubeu,
dar încă nu le vezi,
atunci mă așez tăcută în contemplare
privind spre necuprins
și invoc în rugă mută un înger călător
să-mi dea cu-mprumut aripile sale,
pășesc, apoi pe un gând ca firul de păianjen
spre ochii tăi treziți de o minune,
sting lumina minții să pot atinge prin ei,
sufletul tău speriat și
murmur printre amintiri tăinuite:
-Privește-mă, iubite, sunt șuvoiul
ce-ți va sculpta dorințele împietrite
până vor deveni un lotus cu-o mie de petale,
[...] Citește tot
poezie de Rodica Constantinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dans atipic
atât de trist, tăcut, timid
urc scări de fum
căci vreau s-ajung
acolo unde moare ura
răspântia dintre a fi
sau nu...
în noaptea asta te invit
la dansul stelelor pe apă
fuioare albăstrii din ceruri
sărută albul florilor de lotus
și pașii tăi, și pașii mei...
tu strigă-mă, iubite
din capătul opus al lumii
într-un fior de nebunie să dansăm
valsul frenetic
al apelor fără de suflet...
urmează-mi pașii
[...] Citește tot
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cui prodest?
În
uterul
abundenței
înnobilat cu lotuși,
starea de fapt e anomia
sub falduri
de purpură
zorii de zi
lăcrimând
pe pământ v e ș n i c i a.
Cui ar folosi poezia?!
Prin magia cuvintelor
îmi construiesc umila mea aventură
în ordinea cosmică.
Să vrei să fii poet universal
în jilțul tău de gânduri visând voievodal,
nu-i deloc o dorință deșartă sau josnică.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Găleșanu din Luminile omului [lirica filosofică] (16 noiembrie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nimic nou
Nimic nou pe fontul
Abdicării noastre
Două inocente
Suflete sihastre
Ne luptăm cu valul
Ne luptăm cu soarta
Nouă ne închide
Toată lumea, poarta
Cine să ne vadă
Cine să ne știe
Că purtăm în gură
Gustul de leșie?
Eu te-aud în somn
Când vrei să te-apropii
Ca o fâlfâire-a
Aripei de dropii
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Scara interioară (2007)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre lotuși și suflet, adresa este: