Poezii despre lumină și natură
poezii despre lumină și natură.
Natură statică
Lumina toamnei stă mirată
De parc-ar fi din rai picată,
Și vântul stă picat nervos
Lângă picioru-i luminos
De foc să nu se mai oftice
Și frunza toamnei stă să pice,
Un ochi pe care-l trece plânsul
Căzut pe gânduri stă și dânsul
poezie de Marius Robu din Aproape alb (5 septembrie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lacrimi de argint gelos
uzurpă rolul de amantă
al oglinzii prinse
făcând dragoste-mpotriva naturii
cu estetica grație căreia lumina
își îngroapă scârba
în bocet de oarbe metafore.
poezie de Eleodor Dinu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când tu zâmbești
Zâmbește!
Zâmbetul tău e mai luminos decât razele de soare.
Când tu zâmbești, întreaga natură intră în sărbătoare.
Când tu zâmbești, coboară îngeri pe pământ și cântă.
Când tu zâmbești, spre ceruri, păsări în zbor se avântă.
Când tu zâmbești, văzduhul se luminează.
Când tu zâmbești, viața-n Univers vibrează.
poezie de Dumitru Delcă (ianuarie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Livada e albă,
Lumina e albă.
Natura are salbă
Și coroniță albă.
catren de Dumitru Delcă (10 mai 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Existență
Există atâta energie
În lumea înconjurătoare
Și nu suntem în stare
Să o captăm
Există atâta inspirație
În natură
Și noi nu o putem accesa
Există atâta
Lumină în univers
Și noi bâjbâim
Pe întuneric
Faptul că și alții fac așa
Nu e o consolare
Mici măcar o scuză.
poezie de David Boia (29 noiembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
În Mai
Din întuneric apar lumini,
Înfloresc flori în grădini.
În piept inima tresare,
Natura e în sărbătoare.
Cerul picură mărgăritare,
În sufletul care nu moare.
poezie de Dumitru Delcă (1 mai 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zâmbește
Zâmbește! Zâmbetul tău e mai luminos decât razele de soare.
Zâmbește! Când tu zâmbești întreagă natură intră în sărbătoare.
Zâmbește! Zâmbetul tău poate da grai la toate câte nu cuvântă.
Când tu zâmbești, din rai îngerii coboară, cerul și pământul cântă.
poezie de Dumitru Delcă (ianuarie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dimineața
Dimineața zori se-aprind,
Zarea este luminată.
Pe cer stelele se sting,
Natura e minunată.
Soarele-înroșește norii,
Încălzește toată glia,
Colo sus, în dealul mori,
Frumos cântă ciocârlia.
În grâu se-aude pitpalacul.
Salută și el dimineața.
Păsări survolează lacul,
Clocotește iarăși viața.
poezie de Dumitru Delcă (15 iunie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Cântă cocoșii
Cântă cocoșii în miez de noapte,
Vestind că vine o nouă zi
Și ca un rege falnic,
Soarele din nou va răsări.
Cântă cocoșii în miez de noapte
Ca să alunge întunericul din noi
Și să lase loc luminii
Care ne va scăpa de păcate și nevoi.
Cântă cocoșii în miez de noapte
Cântecul lor sonor.
El trezește nu numai oamenii,
Ci și natura din somnul ei ușor.
poezie de Vladimir Potlog (12 februarie 2019)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adormitul din vâlceà
E o vâlceà în care doinește-un pârâiaș,
Smulgând, ca un bezmetic, din iarbă și sulfină,
Fășii de-argint. Deasupra, pe muntele trufaș,
Stă soarele. Mustește vâlceaua de lumină.
Cu capul gol, cu gura deschisă, un soldat
Culcat în iarbă doarme, cu ceafa năpădită
De frunze de lăptucă. E ca-ntr-un verde pat.
Lumina plouă-asupră-i, din bolta împâclită.
Cu tălpile în iriși, el doarme, surâzând
La fel cum ar surâde un prunc bolnav, plăpând.
Mi-l leagănă, Natură, căci are frigu-n oase!
Nu-l tulbură mireasma. Cu măinile pe piept,
Sărmanul doarme-n soare. Iar sub plămânul drept
Se cască două găuri roșcate și hidoase.
sonet de Arthur Rimbaud (1870), traducere de Petre Solomon
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre lumină și natură, adresa este: