Poezii despre lumină și tei
poezii despre lumină și tei.
Mi-i dor de copilărie
Mi-i dor de copilărie,
De al ei vers sublim,
Aș vrea acum cu dragoste
În fața ei să mă închin.
A fost grea, a fost ușoară,
Dar a trecut cum trece
O zi caldă de primăvară.
S-a scuturat ca floarea cea de tei,
Dulcea mea copilărie,
Lumina ochilor mei.
Nu se mai întoarce
Visul cel sublim,
Care a fost odată
De lumină și căldură plin.
poezie de Vladimir Potlog (15 iunie 2012)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Furișați prin ușă...
Furișați prin ușă,
Teii intră-n casă...
Biciul și-o mănușă
Le-ai uitat pe masă.
Galbenă-i lumina,
Dorul nu-mi dă pace,
Nu pricep pricina
C-ai plecat, și pace!
Lunga bucurie,
Viața-n zori m-așteaptă,
Inimă candrie,
Fii mai înțeleaptă!
Graba multă strică,
Nu mai bate tare!
Sufletele, cică,
Sunt nemuritoare!
poezie clasică de Anna Ahmatova (1911)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu luna la pas
Oricât ar surâde luna
printre florile de tei
nimeni nu știe lumina
din castana ei.
Fără glas
pocnetul de castană
mi-a luat un pas
de pe lună.
Te uită cum stelele
mă amână
să stau pe lună
cu gutuile
de mână.
Îndrăgostit de poezie
zi lumină
petrec luna de gutuie
chiar pe lună.
poezie de Constantin Bucur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fiind Eminescu
Fiind poet tăceri cureieram
și mă opream ades lângă cuvânt
și tâmpla mi-o apropiam
la blânda batere de vânt
Și mă opream ades lângă cuvânt
ca să-l aud cum crește ca și iarba
de-și risipea mireasma teiul sfânt
părea că totuși nu trăiesc degeaba
Ca să-l aud cum crește ca și iarba
eu tâmpla mi-o apropiam
lumina lunii o căram cu roaba
fiind poet tăceri cutreieram
Și mă opream ades lângă cuvânt
iluminat de teiul vechi și sfânt
poezie de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 14 comentarii până acum.Rimel de flori de tei
Geana rimelata cu roua
a diminetii,
O raza de lumina patrunsa
prin efractie,
Gandul meu moale si pufos.
Patul plin de firimiturile
dragostei,
Glezna patata de sarutul
buzelor tale,
Peretii improscati cu vise
neterminate.
Emotii de seara cristalizate
atipic,
Parfumul fierbinte, tulburator
de flori de tei.
Toate acestea imi amintesc
de tine
de mine
de noi
De noaptea ce-abia a trecut.
poezie de Codrina Verdes
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu sunt acasă
Eu sunt acasă între zi și vis.
Unde copiii ațipesc, încinși de joacă,
Unde bătrânii seara stau și se înfoacă,
Și vatra luminează locu-nchis.
Eu sunt acasă între zi și vis.
Acolo unde clopotul de seară
adună fetele cu dangătu-i deschis,
lângă fântâna care le veghează.
Și-un tei mi-e pomul preferat;
Și verile tăcute-n sânu-i de abis
Se zbat în ramuri cu un șuierat
Și stau de veghe între zi și vis.
poezie clasică de Rainer Maria Rilke, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Andriescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba germană. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la De.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
Cartea "The Notebooks of Malte Laurids Brigge" de Rainer Maria Rilke este disponibilă pentru comandă online cu o mare reducere de preț, la 
Ondulând poeme
Ce crezi? Că steaua mea s-a scufundat
Sau cântul îi poate fi legat..
Lumina închisă în bol de sticlă
Să fie lampion de rază amăgită..
Te înșeli amarnic și nebunatic
Voi hoinări pe curcubeu ondulând
Poemul meu cu adieri tanine-n vânt
Pe fila albastră-n iz de tei, mie... sfânt
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Despre cine înflorește teiul
Despre tine
înflorește
teiul
iubito
Și-n
primul
rând
și-n
fiecare
seară
Stelele
înmuguresc
pe
alte
ramuri
după
aceeași
[...] Citește tot
poezie de Costel Zăgan din Poeme infracționale (15 iunie 1995)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și iarăși miezul iernii...
Și iarăși miezul iernii blând îmbie
La ceasul înălțării prin cuvânt!
Învesmântați în strai de poezie,
Ne-om aduna timid sub teiul sfânt,
Când iarăși nouri vor porni să cearnă
Slăvite imnuri - vrajă și eres -
Lumina slovei pace va s-aștearnă
Sorbind eternul... "nu m-ai înțeles",
Când iarăși codru' se va împle-ndată
De triluri care vin dinspre izvor...
Chemată la apel, oștirea toată
Îmbrățișa-va aprigul său dor.
Și iarăși răsădi-vom "floare-albastră"
Să lumineze veșnic pe mormânt!
Cât încă n-a murit iubirea noastră,
Ne fie leagăn preaslăvitu-i cânt!
poezie de Valeria Merca (14 ianuarie 2016)
Adăugat de Valeria Merca
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Îmi e atât de drag
pasul tău prin grădina inimii mele,
cu șoaptele rezemate
de glasul tău, într-o zi de duminică
luminată pe aleea
cu teii înfloriți...
Știi?
Miroase exact
ca pielea ta
când o sărută
poemul
dorului meu..
poezie de Mirela Crâșmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre lumină și tei, adresa este: