moarte şi pandemie

Antivacciniştii şi pandemia de COVID-19

Mor bolnavii în spitale,
În dureri, cuprinşi de jale;
Medicii sunt disperaţi
Că-s de morţi înconjuraţi,
Iar groparii nu fac faţă,
Şi-ăştia strigă, urlă-n piaţă.

poezie de George Budoi din Sănătatea şi boala în aforisme, epigrame, pamflete şi satire (14 octombrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Virusul devastator
de oameni în suferinţă,
le răpeşte viitor,
moartea pronunţând sentinţă.
(Maria Filipoiu: catren-citat/ despre pandemie)

catren de Maria Filipoiu (august 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Covid-19

Nu ştiu dacă-mi pare mie,
Însă, cât aş fi de domn,
Cred că-această pandemie,
I-a sculat pe proşti din somn,

Protestând în Piaţa Mare,
Pe facebook, pe la teve,
Că ei nu vor vaccinare
Pentr-un virus ce nu e,

Fi'nd convinşi, chiar de-i prăpăd,
Dup'o logică simplistă...
Dacă virusul nu-l văd,
Morţi şi nu cred că există!

N-are formă, nici culoare,
Inodor şi insipid,
La ce treb'e vaccinare
Împotriva lu' Covid?!

[...] Citeşte tot

poezie satirică de Valeriu Cercel (12 iulie 2020)
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marea Panmarie

Singurătate albastră
Peste nopţi deschise
Spre amurg,
E atata pandemie in jur
Încât nu stiu unde
Să mă ascund.

Vine valul patru
Nu doar la Marea Neagră
Se va izbi de măştile
Căzute sub barbă.

Vin morţi uitaţi de soartă
Într-un banal coşciug
Unde, Doamne?
Unde să mă ascund?

poezie de Pana D.
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odă poetului

"Este îngăduit poeţilor să mintă"
(Plinius cel tânăr, 61-114)

E crunt ameninţată Omenirea
De bombe, învrăjbiri distrugătoare,
De foame, pandemii nimicitoare
Sau necredinţă – însemnând pieirea!

Când moartea nu cunoaşte frontiere
Şi-apocalipsa lumea înspăimântă,
Poeţii - de mai scriu or de mai cântă...
Umanitatea poate să mai spere!

poezie de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elegie

Unii cred că e o vorbă goală,
Alţii cred că e un moft, un fleac;
Medicii tratează doar o boală
Pentru care nu au niciun leac.

Unii cred că e o pandemie,
Oamenii se vindecă sau mor;
Alţii cred că e o tragedie,
Viaţa e o scenă, un decor

Tot mai trist, ca un poet ce scrie,
Pesimist, bolnav, o elegie.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugă pentru albine

Te rugăm, Doamne, să nu dai
Şi-o pandemie in albine,
Căci ele fac din pământ, rai
Şi-n lipsa lor n-am duce-o bine.

Când pere dulci din peri nu cad,
Nici din alţi pomi, altfel de poame,
Pământul nost' ar fi un iad
În care am muri de foame.

O floare n-ar rodi în pom
În lipsă de polenizare,
Va dispărea şi-ultimul om,
Când nu va fi cultura mare.

Te rugăm, Doamne, să nu dai
O pandemie în albine,
Că ele din pământ fac rai
Şi-n lipsa lor ne-am duce... Bine?

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Baladă poeţilor

BALADĂ POEŢILOR

Scriitorii nu mor,
ci se afundă-n somn
pe un tărâm de dor,
la Zeu şi Mare Domn.

Mai cade câte-o stea,
iar alta răsare,
ducând lumină-n ea,
pe-a ochilor zare.

De dor lăcrimează
Soarele în apus,
suflet luminează
în veşnicie dus.

Plâng îngerii-n cerul
funebru, înnorat,
privind mesagerul

[...] Citeşte tot

cântec, versuri de MariaFilipoiu (12 mai 2021)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toţi mergeam

în urma dricului fără o vor
bă, nimeni nu zicea ni
mic
preotul tămâia şi spunea
o rugăciune pe timp
de pandemie
sicriul era acoperit - ca
pac
cu o cruce aurită - regu
lamentar am fost număraţi
de un echi
paj
de poliţie cu măşti la gură la nas mănuşi de unică folosinţă
numărau de două ori numă
rau
opt
atât prevedea ordonanţă militară
noi ne-am conformat
la coborârea în groapă am tras capa
cul

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Flămânzi şi goi

ne aruncăm în faţa duşmanului
necontrolat epidemic
trimişi ca victime sigure
şi singure
încovoiaţi de noua boală
e miros de frică de moarte
în raniţă nu avem vaccinul
va fi potop
ziua se transformă în noapte
se vor iniţia demersuri la duhul sfânt
va fi o viaţă ca o pandemie
noi stăm în tranşeele săpate de virus
tot ce are viaţă va fi cenuşiu
şi tot ce are simţire va intra în amorţire

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!