Poezii despre moarte și prostie
poezii despre moarte și prostie.
Unuia: Câinele moare de drum lung...
Mă uit la tine îndelung,
Căci ești și prost și rău, lichea;
Un câine moare de drum lung,
Tu o să mori de grija mea.
pamflet de George Budoi din Pamflete și satire (22 octombrie 2017)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
nu vorbesc de comoditate,
atunci când morții stau pe spate.
nu vorbesc de mândrie,
atunci când ne mânjim cu... prostie.
catren de Adrian Hogiu (17 octombrie 2008)
Adăugat de Adrian Hogiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pleacă măi, sau stai departe,
Căci Covid însemnă moarte!
Apoi își întreabă soțul:
Înțelegi, sau faci pe prostul?!
catren de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Mânia-n oamenii cei buni
Se naște moartă, se topește;
În cei cuminți un ceas trăiește,
În semidocți trăiește luni,
Trei ani în proștii cei din gloată,
Iar în mișei, viața toată!
poezie din Mahabharata, traducere de George Coșbuc
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Fiecare prost
moare cu prostia lui
dar are credința că e talentat
încercând să pună etichete
fiecare prost nu recunoaște
că el e prost
deși are unele bănuieli
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Prostia lumii deșirată
Tot murdară-i până la moarte,
Dar are și leacul ei,
Bumerangul când se întoarce
Îi dă tot ce-a dat mereu.
poezie de Valeria Mahok (16 decembrie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Duel
Naivul plug odată (probabil, ofensat)
La un duel de moarte pe tun l-a provocat.
Dar adversarul țanțoș răcni cavalerește:
"Mișelule-n genunche!" Și-n frunte l-a scuipat...
Și pe teren, naivul a fost silit firește
Mult umilite scuze să ceară de la tun.
Morala
Doamne! Ferește
Pe mojicul prost de boier nebun!
poezie celebră de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moartea ultima unire
Vine mama să mă-ntrebe
de Grigore cel Vier
țara asta iarăși fierbe
supărată-i pân-la cer
Basarabia e tristă
și Ardealul e tot trist
prostia din nou insistă
eu mă fac dar nu exist
Ce Moldovă și ce țară
ne înalță și doboară
Țara noastră Românească
fără noi dar să trăiască
Că murind prin alte părți
vom trăi cu-aceiași morți
poezie de Costel Zăgan din Doine de (s)pus la rană (30 martie 2015)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Odă proștilor
Motto:
Cu prostul care n-are școală
Te lupți puțin și-ai câștigat.
Dar duci o luptă colosală
Cu prostul care are școală!
De-ar fi să-i luăm pe toți la rând,
Și actualii, dar și foștii,
Cei mai deștepți de pe Pământ
Au fost întotdeauna... PROȘTII.
Nu te ruga la ursitoare
Să-ți facă-n viața ta vreun rost,
Mai bine urlă-n gura mare:
"Iubite Doamne, fă-mă... PROST!"
De ce să tragi ca la galeră,
Să-nveți atâtea fără rost,
De vrei să faci o carieră,
Ajunge numai să fii... PROST.
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Pribeagu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul 66
Sătul de tot, chem moartea să m-aline,
Căci văd că cel capabil azi cerșește
Că pușlamaua umblă-n haine fine,
Că cel onest trădat e mișelește,
Cinstirea este dată la întâmplare,
Virtutea pură este siluită,
Desăvârșirea-i terfelită tare
Puterea-i șchioapă și secătuită,
Celui ce știe, gura i se-nchide,
Prostul pretinde c-are învățătură,
Minciuna adevărul îl desfide,
Cel bun e rob la rău în bătătură.
Sătul de tot, aș vrea să plec departe,
Dar dacă mor, de dragul meu n-am parte.
poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre moarte și prostie, adresa este: