Poezii despre moarte și puls
poezii despre moarte și puls.
* * *
uneori prin sângele meu
simt moarte de flutur
trece
pulsul mi-l scutur
cade vară din el
vine toamna alesule
mirosim a rece
poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Flash
Simt bătaia inimii ca un pumn în poartă
Până la sânge curs printre degete
Strânse.
Somnul până la îngheț, o dorință
De-a ascunde și-a simți o moarte
Acută, să-mi ascut instinctul de trezire.
Cei ce-nvie sunt pierduți infinitului
Fără limbă.
poezie de Claudia Ciobanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Moartea
ia pulsul
ia râsul și plânsul
ia inima
îți lasă
numai ochii deschiși
să nu se zdrobească sufletul
de căprui
de-albăstrui
de verzui
de zidul de-oțel al pleoapei
când va să te iasă
... o doamnă...
poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Să te privești într-un fluture mort
să îți izbești pulsul zborului pe spate
să ningi în sauna dinților
și să te împingi în iad cu raiul din coate
spre zâmbetul sfinților
cu un ochi
cu doi
cu câți se vor
poate...
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Dumnezeu nu mă uitase
Era doar o umbră a mea trecând
O moarte albă-mi lăsase
Vânt a pulbere de oase șuierând
Nu mă uitase Dumnezeu
Era doar un gând
Negru din îngerul meu
Cel care fluiera, bătăile inimii tulburând.
poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Soare
Sarut de amintire aluneca si moare
Oras inchis in lume, indoliat de soare
Aude pulsul vietii, inchide ochi amari
Rugi jalnice tot uita sa sparga ochii tari
Ecoul numai spera, cercand ultima oara
Sa vada si sa simta, sa uite si sa moara.
poezie de Cristina Cosnita
Adăugat de Simina Sabau
Comentează! | Votează! | Copiază!
Renaștere
Te trezești mereu în ochii altora,
pulsul pământului scade peste noapte.
Crucile se transformă în copaci,
cuiburi cu ouă de cuc printre ramuri.
Ceasul bate sub formă ocultă
în peretele de argilă aflat în gestațiune.
Regii treziți își caută slugile în jur,
tu doar papucii de cameră.
Faci referință directă la razele zeloase
ce provoacă crăpături în țărână.
Ierburi buimace și năbădăioase
urcă tocmai în vârful pietrelor funerare.
Cineva renaște, altcineva decedează,
păsări în pericol de extințiune.
poezie de Andrei Langa
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt disponibile și textele în În așteptare
Adulmec urmele lăsate de pașii ce-ai trecut călcând,
Să simt bătăile de puls ce-mi lasă unde, ce uitasem
Și alerg să prind din urmă totul, să iau clipitele pe rând,
Că n-am știut că nu mai e, la fel, cu ce de mult lăsasem.
Sunt ca felina care-și linge din rănile deschise în piele
Și așteaptă alte nouă vieți, să se consume în așteptare.
În noapte singur stau visând, să te văd una printre stele,
Că știu că bolta de nu-i ești, se stinge vis și lumea moare...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (26 octombrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Agață-mi sufletul de tine...
Iubito, agață-mi sufletul de tine
și fă-mi un adăpost din brațe,
să mă treci departe de întunericul morții;
nu mă stinge cu lacrime fierbinți
în catedrala sfinților răpuși de piatră.
Și cu o bătaie a inimii răsună-mă în glasul ploii,
îmbrățisându-mă din toate părțile deodată
cu o încordare adâncă până iau forma luminii.
Îmbrățișează-mă din toate părtile deodata
și nalță-mă cu o mișcare adâncă
în trupul ploii;
să-ți plouă printre degete ființa mea din neființă,
viața mea din nemoarte;
la capătul norilor să nu mai existe dovada c- am fost muritor,
că umerii mi-au fost sfâșiați
și a curs dinafară trupul meu în tine.
poezie de Ștefan Radu Mușat din Constelații Diamantine - dec, 2015
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trip
când mori îți bate inima invers
nu du-te vino cum te-ai obișnuit
iar corpul din aproape în aproape
atenuează o mișcare până când
se blurează forma până când
îmi poți ține inima în mâini până când
0% femei goale
0% droguri
0% nedeslușit
0% culoare și dumnezeu
și ce-aș putea să mai spun?!
am fost orb
am fost
în bătaia inimii.
poezie de Victor Marinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre moarte și puls, adresa este: