Poezii despre moarte și revoluție
poezii despre moarte și revoluție.
Pomelnic de sânge
de fiecare dată
în decembrie
privesc documentare
cu revoluția
din românia
și plâng ca
o idioată
mă aplec peste
tinerii morți ca și cum
aș fi mama lor
blestemată să fie
sămânța tuturor
dictatorilor
las lista deschisă
ca tu cititorule
ca tu cititoareo
să-i pui într-un
pomelnic de sânge
1.
[...] Citește tot
poezie de Maria Pilchin din Poeme pentru Ivan Gogh
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Criminalului Ion Ilici Iliescu și complicilor lui, și procurorilor de la Parchetul Militar: adevărul despre morții de la Revoluția din Decembrie 1989
După crunta dictatură,
Toți cu sufletul la gură,
Zeci de ani am așteptat,
Adevărul pur, curat,
Criminalii să plătească,
Pentru crima mișelească.
Adevărul n-am aflat,
Fi'ndcă voi l-ați îngropat.
poezie de George Budoi din Pamflete și satire (22 decembrie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ecce homo!
A fost un trup și-a fost o întâmplare
din care m-am născut cândva
în anul revoluției flecare
când îngerul pe garduri trâmbița
și cerul se făcuse parcă rană
prin care muștele suiau de zor
vărsându-și murdăria suverană
prin orificiul larg de tricolor.
Sparge-mi-ai, Doamne, creierul netrebnic
și dintr-însul moarte să mi-o scoți
știi cum e, doar Te-ai jertfit pe vremuri
pentru vameși, curve și netoți!
poezie de Cristian Bădiliță din Poeme pentru păsări și extratereștri (2007)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
E
ram sigur că ea se va
mișca vegetal după moarte
de unde o
să vedem noi cine vor fi tinerii a
coperiți - nu
mai ei au crescut în revoluția zilelor de
pe urmă,-n sufrageria
părintilor decorați
cu minimale crenguțe:
acoperiți
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Astăzi și moartea
A murit mister MdR, respira și după opt ore,
Respira și după ani de zile, ca faraonii,
Înțeleptul stă la masă cu moartea, o învață bunele maniere,
Trăim între spasm și orgasm, aventura sufletului nostru,
Doamna Eros și domnul Tanatos, fie invers, le mai încurcăm,
Sămânța moare și dă rod, asta a înțeles și Iov, nefericitul,
Nu este un eșec nici moartea, eșecul nu este decât un început,
O revoluție propusă la masa de cărți, să nu absolutizăm moartea propie,
Trăim într-un ocean al relativității, deștepte chestii, dar
În fața ei ni se pare ceva teribil, apoi ce spui?
A fost simplu, acum am scăpat. Auzit-ați de haptonomie?
Vom trăi în frumusețea lucrurilor, va fi bine.
Piatra doliuui și aerul respirației, asta este natura.
Cel viu este în dric, cei morți merg în urmă și se roagă.
Destul, om vedea.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gândire
Pe-acest pământ oamenii se tem cel mai mult de gândire
mai mult decât de ruină, chiar mai mult decât de moarte...
Gândirea-i subversivă și revoluționară, distructivă și îngrozitoare,
gândirea este neiertătoare cu privilegiile,
cu instituțiile stabilite și cu rutina confortabilă.
Gândirea privește-n groapa iadului și nu se teme.
Gândirea este măreață și iute și liberă, lumina lumii
și cea mai mare glorie a omului.
poezie clasică de Bertrand Russell, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Revoluție pe bucăți
Versul curge ca o apă
cuvântul sub piatră crapă
gândul se izbește-n cer
și-alte animale pier
Ca româna nu-i niciuna
s-o ia și pe ea furtuna
ce istorie băiete
vrei iarăși să se repete
N-avem nevoie decât
să ne punem ștreang la gât
să dicteze cineva
ce să faci cu moartea ta
Revoluție doar pe bucăți
luați-o dacă vreți din părți
sonet de Costel Zăgan din Revoluție cu repetiție (19 februarie 2016)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Copitele bat, țac, șac,
Ciupercile cântă, wrac, wrac,
Sicriele umblă, tot, toc,
Ghețarii coboară, loc, loc,
Râd bulevarde, tovarășe, arde,
Cine să prade la Prado, ei, madre,
Iubiți, totuși caii, oamenii mor
În orice secundă sau uneori,
Zilele trec, revoluții, se uită
Cine împușcă un om sau o ciută,
Prea s-au aprins Robespierri, Vladimiri,
Jungla se mută în albe Sibiri.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copacii se îmbracă în uitare
și-au trimis tot verdele în vacanță
și cu tonurile pământii la vedere
așteaptă o nouă revoluție. vegetală.
castanele cad singure,
cernând ploaia
așteptările zboară, stoluri, stoluri
și neaua cade învelitoare și mormânt
undeva la limita vieții, visele uită să îmbobocească
pretextând că și moartea e o alternativă...
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din tăcerea trecută sub tăcere
așa se nasc revoluțiile
aproape subversiv
ca o moarte acceptată de copil
oricum nu trebuie să fiu surd ca să ascult tăcerea
din când în când ar trebui să o provoc
să-i dau un brânci
sau chiar să o ciupesc nemilos de vintre
ca să țipe un pic
să se înalțe spre cer
să se coboare în adâncuri
sau pur și simplu să erupă
precum vulcanii
din prea multa liniște adunată
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre moarte și revoluție, adresa este: