Poezii despre mofturi și visare
poezii despre mofturi și visare.
Mă extrag din visul
ce tainic mă ținea în himere
cobor picioarele goale
pe parchetul rece și mă așez
în fața unui ibric ce strigă
să fac din moftul lui literatură
cafeaua aburește în cană
adaug un hău de pădure
albită în depărtarea lui decembrie
stiloul elegant lasă litere și versuri
pe hârtie apar steluțe tresărind
din visul părăsit după o lungă
teorie oscilând spre infinit
țigara din pachet mă îmbie
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bobârnac
perfect schițat pe coala albă
de o mână sigură, pe masă,
printre foi umplute elegant
cu algoritmi, formule și scheme
rămâi calm în pat și pupila
se mărește de la geometria analitică
de parcă ai primit un croșeu
îți spui: am visat și te culci imediat
accepți o resetare care nu are nimic
în comun cu astenia sau oboseala
bobârnacul tronează desenat acolo
unde l-ai lăsat când ți-ai propus
somnul mofturos după somn
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Totul pare o derulare din amintiri
Noaptea si-a risipit întunericul pe miriștea lunii
eu îl caut prin cotloanele gândului,
nu găsesc decât umbra unui fulger
care mi-a spintecat norii.
Iubito, nu te mai știu acasă printre vise,
ai alte smulgeri din trupul câmpiei
îți văd pălăria prin grâu,
o ancoră la țărmul înmiresmat al cerului.
Tu împarți sănătate celor ce nu sunt bolnavi
și rupi din fiecare câte o poveste,
să mi-o spui când beau cafeaua amară.
Asta zic și eu plăcere, pelerinaj prin ploaie,
să respiri încântarea lascivă și udă
cu sufletul dincolo de împrejurare
și cu sunetele iubirii care se topesc în urechi.
Tu strângi la piept o carte, eu te strâng pe tine
mai tare,
nu văd unde vom ajunge,
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (20 iulie 2017)
Adăugat de Llelu Nicolae Valareanu(Sarbu)
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi, pământenii...
Noi, pământenii...
Din praf de stele ne-am născut,
plămădeală divină, cu suflu viu nevăzut,
în gemete și repezi transformări...
iubirea, scânteia vieții pe planeta Pământ
să o slăvim, să o salvăm,
nu în picioarele prostiei s-o călcăm.
Din praf de stele ne-am născut,
viața în universul viu să o perpetuam,
miracolul iubirii nicicând să nu-l uităm,
căci altfel viața în calvar o transformăm...
și raiul ei va fi definitiv pierdut.
Din praf de stele ne-am născut,
într-un rai verde cu ochi plini de lumină și culoare,
mai frumos ca orice moft modern din lumea mare;
ce altă iubire să ne mai dea Dumnezeu?
puterea conștiinței noastre
când il va înțelege oare?
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (ianuarie 2015)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mânuia
penelul pix cu tragere de inimă
poetul pictor nebun cât trebuie
pentru un artist să fie sărat interesant
trăgea tușe pe sâni și coapse
dezvelite de inhibiții prostești
arunca o mână de cuvinte
pe foaia smotocită de mașinăriile
fabricii de celuloză
sorbea însetată ideile care se legau
în versuri sau poezii cretine
despre un univers colorat sumbru
de o minte plecată după femei
nude visate de mic copil
le strângea de atunci în brațe
în imaginația bărbatului
ce ofta la fiecare surâs misterios
desena cu îndârjire ce visa
scria poezia mofturoasă
pentru femeia astenică iubită excesiv
iubea un colț de coapsă
[...] Citește tot
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Mai mergi, din nou, la colindat
Un telefon inteligent
Se poate lua cu-abonament,
Dar dacă vrei un om dotat,
Mai mergi, din nou, la colindat
Prin toate cele patru zări,
Pe neumblatele cărări,
Prin cărțile din librării,
Ce-s scrise de cei morți sau vii.
Mai mergi, din nou, la colindat
Și lasă-n urmă viața ta
În care te-ai preocupat
Doar de un rid ce se-adâncea
Și tot îl corectai din soft,
Satisfacându-ți moft cu moft,
Fără să vezi esențialul;
Pierdut-ai timpul cu banalul...
[...] Citește tot
poezie de Ionuț Caragea din Eu la pătrat, ediția a II-a (2020)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!


Pokemonul meu, pereche...
L-am ocolit fiindcă-i zurliu
Și răzvrătit ca visul nopții,
Ce cade în aventuri din zori,
Neliniștit în patul sorții.
L-am ocolit fiindcă-i zburdalnic
Și viu ca anii tinereții,
Fără de el viața mi-e goală,
Ca o grădină părăsită,
De toate florile vieții.
L-am ocolit că-i pokemon...
Dar tot mereu îmi iese în cale,
Cu firea lui profund nativă...
Cu care râd, de cum îl văd,
Căci sufletul mi-l înflorește
Și uit de moftul bătrâneții,
El totul în jur întinerește,
Cu karma ce îl definește.
E pokemonul lipicios,
Ce nu renunță la ce-i place,
El viața curcubeu ți-o face,
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (3 august 2016)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!


Oricât de mult iubesc să mistui iluziile
din când în când te-aș inventa
să am cu cine împărți întrebarea
dar nici măcar brevetul acesta
nu mă mai satisface
așa că mângâiați-mi orgoliul
să-mi crească aripi de soprană
nu căutați în zadar esențe pe un câmp sterp
răsturnați-mi cuvintele în mocirlă
de aici s-ar putea întoarce mai bogate
și nu vă amăgiți că este ușor să râzi de moarte
ca drept exemplu eu am ales să râd de viață
în hohote ghemuit până-n embrionul universului
doar e mult mai lesne să dobor un măr din pomul interzis
decât să număr frunzele care l-au făcut roșu
la naiba cu toate limbile inventate doar așa
ca un moft într-o seară de amor
cu fluturi roz și vise mov
dincolo de amestecul divin
[...] Citește tot
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Surâsul Cariatidei
Contele Dracula a trecut mai devreme
lăsând în urmă un abur lejer de sânge roturier;
garguii au rânjit cu nedisimulată ironie:
rezerva sanguină e din ce în ce mai puțină.
Desigur nu-i momentul să facem mofturi
sorbim ce găsim
iar sângele albastru
îl putem dilua cu pelin.
Norii s-au înghesuit stingheriți
dintr-un colț în celălalt al cerului
roșind vinovați spre apus
iar soarele s-a aprins
într-o vâltoare
de nedescris
în manualele de astronomie modernă.
Pe un ram străbătut de sentimente ambivalente
corbul rămas văduv în urmă cu o lună,
croncănea nevermore
în cadență de ceas deșteptător
înviind din tunelul timpului
[...] Citește tot
poezie de Ella Poenaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu ne furați copilăria, oameni...
Nu ne furați copilăria, oameni...
Nu ne furați copilăria,
Chipuri încruntate cu suflet de statui,
Ce râsul nu-l cunoașteți
Și zâmbetul vi s-a uscat pe buze,
Ca iarba arsă pe câmpii
Și nu-l aveți, decât pentru capricii ieftine, amăgitoare,
Iar viața caier încâlcit de timp, necurat petreceți,
Cu fețe duble, ascunse între murdari pereți.
Nu suntem noi copiii vina neșanselor voastre oameni, părinți...
Venim pe lume nevinovați, pentru a fii fericiți
Și deseori ajungem victime sigure,
Mofturilor voastre bolnave.
Copii nerecunoscuți sau pe viață batjocoriți.
Nu pricepeți oare, războiul
Ce în mințile noastre confuze stârniți?
Nu ne furați copilăria, oameni răi,
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (1 iunie 2016)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre mofturi și visare, adresa este:
