motociclete şi timp

Motocros

tata obişnuia să numere zile era calculat refuza orice exces al tinereţii
cei şaptezeci de ani au venit peste el nechemaţi cu bolizii lor roşii
i-au răsturnat liniştea modestă
acum are timp să fixeze clipa aceea
când fiica lui nu exista iar el mergea pe motociclete conducând cu o singură mână
dând peste pietre din silicon peste fete care visau oraşe mari precum zanzinbar

tata râdea mereu cu părul negru intrat în ochi
vedea cartiere întregi crescând peste mirişti
şi simţea că pământul nu se mai învârte rotund
apoi s-a angajat era cel mai frumos muncitor de la fabrica de tractoare şi viaţa i s-a aşezat în palme ca steaua dimineţii subţire
am ştiut întotdeauna că tata este perfect şi
cerurile nu-i pot schimba măsura
de aceea eu nu am aşteptat feedback-ul minutelor

mai puţin măsurată decât tata am trăit la stânga dezordinii mele mentale
pe urmă am urcat în oraşul vechi repetând ca un figurant
textul milimetric luminând ca un neon
dar nici până astăzi nu am găsit demonii senili ai cuvintelor care să îmi strige că
tata nu mai este cu zilele lui precis numărate cu dorinţa de a vieţui într-un pahar precum un caşalot straniu

[...] Citeşte tot

poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai iubire?

Motto-
Cum poţi iubi o fantomă?
Poate nu este o fantomă, este un om,
o femeie este un om, o fantă-om.

Sunt paznic la castelul
Măriei Tale, Doamnă,
Împart bilete celor
Care doresc să doarmă
În braţele divine ale Măriei Tale,
Nu Ţi-am vorbit vreodată
şi nu Ţi-am stat în cale.
Sunt duhul Tău ce toarce
În Tine visuri roşii,
Să se desfete-n patul
Tău moale, ticăloşii.
N-am fost gelos, nici rece,
Doar paznic eu Ţi-am fost,
Cum să ridic privirea
La Tine, eu, un prost?

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea ca fiară

Motto - Bah, Bach şi Offenbach

Flora-nflorită şi mult des-florită,
Flora –un nume vechi, de elită,
Elice a inimii, trag cu putere
Doi cai dinamici, fac o avere,
Dinţii pătrund cu cruzime în carne,
Dar pe sub dinţi, viermele doarme,
El se măreşte, devine balaur
şi străluceşte, parcă-i de aur.
Trece-o pisică umilă prin parc,
Ea se izbeşte de un copac
şi se preface în tigru – gigant,
parcul, pe loc, devine vacant.
Aste minuni le-am văzut eu aseară,
Flora, alături, e dragoste - fiară.

De când nu-mi mai e frică de moarte,
Mă plictisesc, aş spune, chiar foarte,
Nu mă mai sperie cancerul, SIDA,

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Graniţa cerului

suntem într-un loc unde nimeni
nu a mai fost până acum
ne aflăm chiar în acea zonă
în care timpul şi spaţiul se destramă
unde liniile de forţă
sunt distorsionate şi totul
este confuz şi sfărâmat
oraşul
oraşul
oraşul îngerilor zăcea în ruine
norii albi ai distrugerii
acopereau turnurile mândre
şi parcările şi şoselele
nu se mai vedeau
ţinea arcul în mână
şi
şi
aştepta comanda cu spatele lipit
de peretele metalic
uşa depresurizatorului se trânti

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când ruşii invadează o ţară străină, ceea nu distrug ‒ fură (ce au furat ruşii în timpul războiului din Ucraina, din 2022) (satiră scrisă la 100 de zile de la invadarea Ucrainei de către Rusia)

Cu indignare văd, cu ură:
Ce nu distruge, rusul fură;
Pe unde-i calcă lui bocancul,
El cară, ce-a furat, cu tancul.

Văd ruşi, nedemne creaturi,
Tâlhari, inculţi, lepădături,
Ce, cu tupeul lor porcesc,
Pe tancuri pun ce jefuiesc:

Pun boilere şi frigidere,
Alco'l (vin, votcă, whisky, bere),
Covoare, lenjerii de pat,
Căciuli, maşini pentrú spălat;

Pun obiecte sanitare,
Tablete şi calculatoare,
Tacâmuri, farfurii şi oale,
Genţi, ceasuri şi cosmeticale;

[...] Citeşte tot

poezie satirică de George Budoi din Rusia şi ruşii în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (3 iunie 2022)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!