Poezii despre narcisism și viitor
poezii despre narcisism și viitor.
Mesaj inconturnabil
Mi s-a adus la cunoștință
că orice fac, orice credință,
oricât sunt de convențional,
n-am niciun viitor astral.
Oricum de viață sunt falit,
sunt programat pentru sfâșit
deși nimic nu am cedat;
mă lupt mereu, n-am profitat
de alții, să le cumpăr traiul,
nu m-am reconvertit în craiul
cu aerele de-un stăpân,
un narcisist... convins de bun.
N-am fost la nimeni o povară,
nici la părinți, nici pentru țară,
m-am petrecut printre decenii
târându-mi visele, vedenii...
De-un timp presimt că mă topesc,
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (13 martie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frica
Ce înseamnă frica pentru o țară;
Să-și dea tot, trup, pentr-un popor,
Să-l aibă scut pe contur, sfoară
Pe margini... brâul salvator?
Popor, ce înseamnă; fără frică
Să-și crească fii, s-apere țară,
Dându-se tot, rege, vlădică...
Să fim NOI și ce vrem... de afară?
Oare de ce străbuni slăvim
-Puși poze în file de istorii-
Ce și puțini de-au fost, iubim
Viteaz, nu frica? Ai noștri!... Glorii!
Ori, doar străbunii au fost popor
Și nu ne-a mai rămas o țară,
Dacă în prezent -nu viitor,
Neștiut-... frica ne doboară?
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (27 martie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crez de sinceritate
Nu-s cert, un fals de odeist,
Mă preamărind, preamărind neam,
Așa de dorul lelii, în trist
Viclean... Ca laude să am!?
Și-i plin în jur de narcisism,
Ce nici în Braille nu deslușești;
Că-n fond trădare-i cu cinism,
Nespunând la popor... Greșești!...
... Învăluind în nori de fum,
În ceață groasă, minți răzlețe,
Fără călăuzit pe drum,
Îmbărbătând vini, nu povețe?!
Mă dezic de orice fan, minciună
Ce preamărește-n ipocrit
Mizeria, crezutu-n lună;
C-o aprinzi și-o ai cu un chibrit!?
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (18 iulie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Cultul impersonalității
Mă joc de-un timp și eu de-a v-ați ascunselea
în travestiul snob și reguli nu respect,
tot mulțumit de mine; un prospect
într-una, chiar de-s circumspect,
ce nicidecum nu mă simt,... un hai-hui pe ici, pe colea.
E jocul cel mai practicat, la mare vogă,
de-a fi tot mai puțin reali; ascunzători
creându-ne-n "by self", cu nimb de impostori,
spărgând oglinzile din jur, nevăzători
cu ochii larg deschiși... luând des tupeu de togă.
Tot ne privim, pierduți ca translucizii,
ne strângem mâna alene asenzorial,
paralizați în propriul gând, atemporal
la moartea, suferinț-aproapelui... cu gând de bal,
fără să-i spunem adevărul... indiferent, perfizii.
Ce-i drept, prețuim timp mai mult, suntem avizi
de narcisism; vrem ode zilnice cu jind de înălțare
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (10 iunie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mândrețe de faliți
N-ar trebui pe nimeni să supăr, să rănesc,
Căci doar părerea, sincer, pe drept îmi spun, exprim,
Ca unul ce fac parte de-un loc, ce-i zic "trăiesc";
Cu ce-mi numesc popor, cu proștii lui, cu Prim...
Îmi laud sursa firii, chiar laude îmi aduc
Cu ce mă cred mai bun, util și educat.
Dar mă izbesc de exemple -că nu sunt singur, cuc-
Ce-o lume întreagă vede și n-am; ce-am handicap!?
M-ascund timid, cu teamă -din bunul simț, rușine-
De snobii narcisiști ce stăpânesc azi țară
Și mint, se mint pe ei, sau cred chiar proștii- bine,
Gogoși; c-am fi frumoșii, deștepții!?... Ne declară!
Cum de prostime e multă de-a fi majoritate
Ca să-și aleagă boii neduși la școli, pungașii,
Să îi conducă în "falnici", plini de imbecilitate,
La vindere de țară, făr' judecăți?... Ei, lașii!?!
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (7 noiembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre narcisism și viitor, adresa este: