Poezii despre nebunie și înțelepciune
poezii despre nebunie și înțelepciune.
* * *
Înțeleptul, ce minune,
De dușmani înconjurat,
Crește în înțelepciune.
Dar nebunul, ce prostie,
Cu prietenii la sfat,
Crește doar în nebunie.
poezie de Ioan Hapca din Sfaturi simple împletite simplu-n rime potrivite...
Adăugat de Machiavinski
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vobiscum (Sonet VII)
pustiul minții pare mai gol ca niciodată
în vasta-i goliciune mă-nec văzând prostia
și-n cerul omenirii pătrunde inepția -
o grea istorisire de patimi încruntată
vestigiul unor clipe trăite-n agonie
este icoana voastră lipită de perete
ce strigă-n urma bolii de foamete și sete
schimbând înțelepciunea pe-o crasă dușmănie
nebunii parcă astăzi nebuni vor să rămână
în colțuroase urne se strâng incinerate
figuri și figurine pictate în țărână
și palidele pleoape clipesc a sănătate
dar simt cum mă-nfioară din tălpi ca o stăpână
povestea ta de jale rostită pe-nserate
sonet de Ionuț Popa (26 februarie 2008)
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul 11
La fel de repede cum scazi o să și crești
Într-un copil, apoi tu vei slăbi
Și-acel urmaș ce tânăr îl prăsești
Îți aparține când bătrân vei fi.
Aceasta e înțelepciunea dragă
În lipsa ei, doar frig și nebunie
Dac-ar fi toți ca tine, lumea-ntreagă
În șaizeci de ani ar fi pustie.
Lasă-i pe cei ce n-au fost puși deoparte
Să piară dacă-s duri și nefirești
Natura, celor buni le face parte
Tu darul ei din plin să-l prețuiești.
Căci te-a făcut ca pe-o pecete rară
Să facă multe copii, nu să piară.
poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nemaipomenita dihanie
Dihania dezgustătoare, precum un ciclop caraghios,
închide calea grațioasei turme.
Opt glume proaste îi țin de podoabe, divizându-i nebunia.
Cu pioșenie Dihania prăjește ceva-n văzduhul rustic.
Șoldurile-i lăbărțate și revărsătoare o dor, gătindu-se
de-a se despovăra.
De la copite la colții săi fără rost, o-nvăluie duhoarea.
Astfel mi se-arătă în friza din Lascaux, mamă fantastic
deghizată,
Înțelepciunea cu ochii plini de lacrimi.
poezie clasică de Rene Char, traducere de Leo Butnaru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Si Dumnezeu a zis:...
În cea de-a noua zi
Dumnezeu a creat bătrânețea.
A luat valuri și cute și mult alb
și i-a nins pe Eva și pe-Adam.
Le-a zis:
veți ști ce-i nostalgia,
ce-i reumatismul,
șarpele vi se va părea o glumă bună,
adierea de vânt - rafală,
înțelepciunea - a doua natură.
(E unica modalitate de a vă convinge, oameni,
că tinerețea-i o comoară: pierzând-o!)
Gângurit de prunc
a bucurat
blândețea din ochi obosit
și
ploaia de mai a căpătat
[...] Citește tot
poezie de Nicoleta Iuhos
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dialoguri ale înțelepciunii
iubito, drumul spre înțelepciune
este drumul spre libertatea din noi înșine
drumul spre centrul ființei noastre
tu știi că cea mai prețioasă călătorie
este aceea către sufletul nostru,
către noi înșine, către nu se știe unde
călătorie ce o facem în singurătate și apoi în moarte
iubito, o singură îndoială, o singură greșeală
în dragoste, surpă totul în nebunie și extaz.
eu în viață am dorit fără măsură, fără răgaz
am îndrăznit fără măsură, am iubit fără măsură.
în primul anotimp am descoperit lumea,
în cel de-al doilea-vezi bine- m-am îndrăgostit de tine
în al treilea anotimp am reflectat la lucrurile toate
în al patrulea am plecat într-o călătorie fără bagaje
spre care dintre visele mele adunate, iubito?
m-am îndreptat spre ceea ce nu am trăit la timp,
și nu vom mai trăi niciodată nicicând
noi suntem ca un cântec etern
cântat cu ființa toată,
[...] Citește tot
poezie de Mariana Didu
Adăugat de Mariana Didu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Declarație de dragoste
Aș vrea să fiu Clipa
furată când
unghia bătrânului Cronos
se va agăța, neîngrijită,
în firele răsfirate
ale timpului.
Aș vrea să fiu
șuvița de Voluptate
când părul Afroditei
se va vărsa, neatent,
într-un gest cochet,
peste umerii Olimpului.
Aș vrea să fiu
un val de Beție
când apele furiosului Poseidon
se vor arunca zbuciumate
în cupa visătorului
Dionysos.
[...] Citește tot
poezie de Carmen Petraru
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și totuși
Se-aprinde spre neguri, amurgul,
Rebele scântei mă stârnesc,
Un cer enigmatic, e burgul
Și totuși... și totuși... iubesc.
Deschideri piezișe, m-așteaptă,
Încinse de patimi și dor,
Tăcerea -i oricum... înțeleaptă
Și oglinda... nebunul izvor.
Nocturnul vacarm desenează,
Lumini colorate pe alei,
Iar pașii nebuni, decontează,
Misterul din frunza de tei.
Fântânile- s parcă... sfințite
De timpul, mereu, Demiurg,
Când visele... abia încolțite
Îndeamnă în sânge să-ți curg.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu trece supus în acea noapte mare
Nu trece supus în acea noapte mare,
Bătrânețe, arzi și urlă când ziua se închide;
Ură și furie-împotriva luminii care moare.
Înțelepții știu bine că nopții viața e datoare,
Dar cum n-au adus lumină prin vorbe, nici prin pilde,
Ei nu trec supuși în acea noapte mare.
Plecând, oamenii cei buni scâncesc cu disperare,
Deși virtuoși, n-au nici un surplus în ora din clepsidre;
Ură și furie-împotriva luminii care moare.
Nebunii care-au cântat și au dansat sub soare,
Află cu regret c-a venit seara și n-au în sac merinde;
Ei nu trec supuși în acea noapte mare.
Oamenii triști, cu ochi orbi, în bezna orbitoare,
Pot vedea, când mor, comete-n flăcări, superbe atlantide;
Ură și furie-împotriva luminii care moare.
[...] Citește tot
poezie de Dylan Thomas, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Eternul dans
tremur
cu masca trasă adânc pe suflet,
curcubeul ascunde
strigătele reci,
pașii sunt în cadența vântului,
din curți se aduc căldări
pentru lacrimile înțelepților,
într-o câmpie însetată
chipul uriaș al mulțimii
urcă la tribune
să cânte în nebunia colectivă
imnul înmormântării,
sub braț de flori să cadă
prizonier lucirii
și-n deznădejde să-și
fluture aripile asemeni soarelui
ce minte,
timpurile goale varsă foc
se ridică glasuri de năluci
din piepturi pavate cu lozinci
[...] Citește tot
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre nebunie și înțelepciune, adresa este: