Poezii despre nebunie și orgoliu
poezii despre nebunie și orgoliu.
Aș răsturna Carul Mare
Aș răsturna Carul Mare unde-o fi capătul lumii,
Să caut oglinda spartă, să o-ntreb cine sunt eu,
De sunt demon ori femeie, de ce iubesc toți nebunii
Ce scriu vers furând din stele, slăvindu-l pe Dumnezeu,
De ce mă pierd prin mulțimea, ce altuia groapă-i sapă,
De ce coji alunecoase, îmi rănesc călcâiele,
De ce-i troc cu orții popii, lumânări, fitil de lampă
Și copii, înfometați, răscolesc noroaiele!
Nu mă simt o Penelopă, țesând, ziua, la lințoliu,
Mi-aș dori din Carul Mare, semnul păcii-n vârful culmii,
Creangă de măslin și laur, să afle cei cu orgoliu,
Că soarele când răsare, nu se-nvârte-n jurul lumii!
poezie de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Balada lui Villon pentru amanta lui
Falsă frumusețe, scump e-al tău dever,
Rea fără margini, de-un dulceag amar,
Amor mai crâncen ca un dumicat de fier,
Numele ți-l pot spune, sigur că dispar:
Chin prefăcut în farmec, inimii calvar,
Orgoliu ascuns, prin tine oameni mor,
Iar ochii tăi n-au milă; legea cere doar
Să nu dai în sărman, să-i fii de ajutor.
Mai cu folos cătam și mai cu spor
Altunde ajutor, cinstire chiar;
Reazim de n-oi găsi, izbăvitor,
Trebuie, rușinat, să plec hoinar.
Hei, mic și mare, milă așadar!
Ei, cum e? fără scut va fi să mor,
Sau te înduri, cum scrie în glosar,
Să nu dai în sărman, să-i fii de ajutor?
Dar vremea ce-ofilește trece-n zbor,
Iar nurii tăi, uscate flori îmi par.
[...] Citește tot
poezie clasică de Francois Villon
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce faci la ora când mi-e dor de tine?
Ce faci la ora când mi-e dor de tine
Și niciun fel de răni nu te opresc
Să-mi reconstitui trupul în ruine
Și să-mi refaci tot viciul omenesc?
Ești țipătul plăcerii îndrăznețe
Și te implor, ca într-un turn complex,
Să-mi regăsesc plăceri din tinerețe,
Să-mi pun cu moartea focul meu în sex.
Mi-e teamă de o vârstă fără milă
Când am să cad la pragul tău, înfrânt,
Și-ai să-mi dedici tandrețea ta umilă
Să mă mai scol nebun de la pământ.
Nu știu ce faci când eu îți caut gura,
Cu nebunia de soldat bătrân,
Ce-și vindecă în cer harababura
Și-mi dai motiv în viață să rămân.
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Răsplată-ți voi fi
Sărută- mă
cum marea sărută țărmul,
îmbrățișează- mă
cum soarele îmbrățișează holda de grâu,
purifică- mă
cum ploaia spală păcatele lumii,
iubește- mă
cum mama- și iubește pruncul.
Prinde- mă de mână
precum vântul ia în a sa palmă frunza căzută
și mă poartă orgolios în lume și printre nori.
Cuprinde- mi coapsele
ca pe- un tezaur neprețuit,
privește- mi sânii jucăuși
ce te- îndeamnă la nebunii,
citește- mi iubirea în ochii senini.
Răsplată- ți voi fi dăruindu- mă toată...
Te voi scrie cu pană de lumină
și- n sunet de flaut te voi cânta,
ofrandă ți voi fi pe pat de flori întinsă
[...] Citește tot
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Timpul nu poate fi decât
urna în care ne aruncăm cenușa zvârcolirilor noastre
un șir de idei mototolite
trecute prin sitele nebuniei
la marginea unor vieți dezlânate
cât e adevăr și cât e prefacere în noi
nimeni nu poate să măsoare
căci istoria celebrelor zbuciumări
rămâne scrisă în așternutul cald
unde ne întindem lenea
timpul nu poate fi decât
sabia cu două tăișuri
unde ne privim rănile
și gustăm umilințele
cu toată forța noastră
când pe lama groasă se oglindește luna
prin tufișurile minții se ascunde neputința firii
ca o palmă dată orgoliului nemăsurat
unde nu se deslușesc decât zâmbetele ațoase
[...] Citește tot
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sacra banalitate
Ea și El
Sunt la fel,
Fiecare cuplu este sfânt,
Dar ca noi,
Ca noi doi,
Nu e, totuși, nimeni pe pământ.
Pe toate scenele din lume
Mereu, mereu același nume
Mereu, mereu, mereu aceiași doi,
Un El și-o Ea, aceeași dramă
Până ce ea devine mamă
Și-aceia doi suntem, suntem și noi.
În Biblie și Odiseea,
Mereu bărbatul și femeia
Într-o-ncleștare fără de sfârșit,
Cu sinucideri și speranțe,
Cu ministere de finanțe,
Impozit care trebuie plătit.
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu din Manifest pentru mileniul trei (1986)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Los libertadores
(o Leoaică îmi traversează centrul)
vorbeam
și viața dobândea o semnificație amplă
cum și moartea ieșindă din ascunzișul
oamenilor așa de mari uitați în ei îndelungă-vreme
prea triști prea nebuni... mult prea orgolioși?!
stupidă și cocoșată ieșea luându-ne în serios
luându-se în derâdere
lumina desena neastâmpărul jocului
bucuria năprasnică a sufletului eliberat
ne-am așezat fiecare în dreptul unei ferestre
ca în dreptul unui gând privilegiat
din ochi se desprindeau lămâi verzi alte miracole
ziua dintâi în care un dumnezeu singur și bun
s-a hotărât în cele din urmă și-a zis
[...] Citește tot
poezie de Daniela Luminița Teleoacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nobilul Viciu
Cetatea peste mine se răstoarnă,
În carnea mea îi simt într-una biciul,
De este vară sau de este iarnă,
Femeia este singurul meu viciu.
Nici nu mi-e teamă, nici nu-mi este silă
De tot ce împotrivă mi se-ntâmplă,
Orgolioasă, dreaptă sau umilă
Femeia-mi șade veșnic lângă tâmplă.
O simt ca vulpe, ori ca pe-o tanagră,
Dar cel mai drag îmi e acest exemplu,
Iubirea pentru-o tristă capră neagră
Din care am facut răsfăț și templu.
Știu că mi-e viața scurtă, știu că moartea
În fiece femeie stă la pândă,
Dar fie de femei umplută cartea
De care viața lumii e flămândă.
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Muză trecătoare
Off, suflet de femeie visătoare,
Zburând pe curcubeie violet,
Nu ai știut cât e de-amăgitoare
Iubirea declamată de-un poet
Ce te adoră numai pe hârtie,
Făcându-te să crezi în vagi iluzii?
Nu-ți plânge azi absurda nebunie
De-a rătăci orbește prin confuzii!
Credeai că ești ca Laura iubită
Cântată de Petrarca ne-ncetat?
Nu-mi spune că ți-e inima zdrobită!
Orgoliul ți-era nemăsurat
Când îi citeai sublimele poeme
Și deveneai gingașă ca Dridri
Descoperită-n rimele boeme
Prin care o cânta Alecsandri.
[...] Citește tot
poezie de Marilena Răghinaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfatul înțeleptului
Un orator în vârstă, experimentat,
Întâi mediteză și apoi vorbește;
Nu vorbi fără socoteală:
Vorbește cuviincios, iar dacă vorbele cad încet, ce contează?
Chibzuiește, apoi începe să grăiești.
Spune-ți singur de-ajuns, înainte să-ți spună alții de-ajuns.
Prin vorbire un om este superior unui animal,
Însă un animal îți este superior dacă nu vorbești cum trebuie.
Cum ar putea cineva făuri o sabie bună din fier prost?
O, înțeleptule! Un nimeni nu devine cineva prin educație.
Ploaia, în beneficiul a toate care nu se află aproape de ape,
Face să crească lalelele în grădină și buruienele pe sol sărac.
Pe pământurile saline nu cresc zorele:
De aceea nu arunca semințele tale și nu ara acolo.
A face bine unor persoane ticăloase și nelegiuite
Este ca atunci când faci lucruri rele oamenilor buni.
Sinceritatea este pe placul lui Dumnezeu;
N-am văzut pe nimeni rătăcit pe un drum drept.
[...] Citește tot
poezie de Saadi, 1213 -1291, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre nebunie și orgoliu, adresa este: