Poezii despre ninsoare și țurțuri
poezii despre ninsoare și țurțuri.
Să ne refacem viața din țurțuri și ninsoare,
Ca oameni de zăpadă să conversăm tăcut
Să viscolim în lumea prin care am trecut,
Cu inimi înghețate și fără îndurare.
catren de Adrian Păunescu din Ziduri pe zăpadă
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarna
Iar zăpadă și ninsoare,
Aer rece și mult ger,
Ramuri goale, înghețate,
Nori grămadă, țurțuri reci...
Anotimp de sărbătoare.
acrostih de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ninge peste noi...
Ninge peste noi cu fluturi, -
Dans mirific, de poveste, -
Îngropându-ne-n trecuturi,
Dealurile-albind pe creste...
Bate Crivățul în geamuri,
Parcă-i fum și parcă-i ceață,
Pe la streșini și pe ramuri
S-au prins țurțuri mari, de gheață...
Iarnă rece, iarnă sumbră,
Anotimp al amintirii
Anilor pierduți în umbră,
Precum slovele Psaltirii!...
Cine-și mai aduce-aminte,
Două vorbe, două șoapte,
Sărutarea ta fierbinte,
Visele pierdute-n noapte?...
poezie de Ion Duduveică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-e dor de poveste
E viu, e frumos, e plăcut, e pietate.
Magia plutește, Crăciunul, renaște.
Arde candela, lerul sosește,
Mi-e dor de colindă, mi-e dor de poveste!
E tot, e vis, e viață, e sfânt.
Anul se naște, copilul eu sunt.
Veșnic va fi, un gând va rămâne,
Mi-e dor de mierea întinsă pe pâine!
E alb, e cer, e pur, e pământ.
Bunicii în mine de-aproape ei sunt
La bradul cu vise unde tresar,
Mi-e dor de voi fără hotar!
E sărbătoare, e zăpadă, e ger, e sublim.
Bradul ne cheamă sub vâsc să iubim
Când ninge pe anii primiți în dar,
Mi-e dor de sărutul acela fugar!
[...] Citește tot
poezie de David Ionel Romulus (8 decembrie 2014)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Albă iarnă
Invoc sunetele căutând liniștea.
Inima-i surdă.
Insist a trăi iluzia.
Mintea-mi e năucită.
Vreau absurdul imposibil.
Sper inexplicabil,
un sfert de clipă,
poate de viață,
timp volatil, implacabil.
Cronos râde superior!
Tăcerea cântă jazz...
Dorința e spirală'n dans!
... am obosit.
Și iarăși ninge...
Liniștea a inghețat!
Felinarele plâng țurțuri?
Visez... a câta oară?
[...] Citește tot
poezie de Cătălina Bontoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Râde iarna
ger la munte, ger la mare
și cu el albă ninsoare
și pe stradă si pe casă
iarna asta nu ne lasă
a glumit destul cu noi
în papuci cu umeri goi
și acum s-a repezit
cu vânt aprig și-a-nflorit
flori de gheață în fereastră
țurțuri albi în colț de casă
cer cu nori albastru-gri
iarna mea de unde vii?
mi-era bine fără tine
acum pun cojoc pe mine
arde focul într-o sobă
maronie teracotă
stă zăpada în pervaz
iarna-mi face în necaz
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Neaua mieilor
A nins în zori pe ghiocei
Cu fluturi mari ca de bumbac,
Se tânguie doi brebenei
Lâng-un toporaș posac.
A nins zălud, ca într-un basm
Pe mărțișorul răsucit.
Un crâncen zvâcnet, un orgasm
Al iernii, ultim zvârcolit.
Se zgribule un gând rebel,
Cirip-cirip, cam răgușit,
Se-nfoaie-n pene Rândunel.
Pe-un țurțur ce-a-nmugurit.
A nins! Și nici nu-i de mirare,
Că doar îi luna mâțelor!
Va fi o nouă primăvară
Doar după neaua meilor!
poezie de Cornelia Neaga
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarnă
Iană muguri de lumină,
Vânt și ger, țurțuri de sticlă,
Pături reci de muselină...
Drum de fumuri se ridică...
Iarnă doamă de lumină,
Flori de gheață la fereastră,
Foc în sobă, dulce tihnă,
Sărbătorile acasă....
Și icoana-mpodobită
Cu peșchir... și vâsc. Ninsoare,
O poveste răsărită.
Plâns de rugi, îngenunchiare...
Ram de chihlimbar, cleștarul
Cupei unui cer de vise,
Moș Crăciun și Noul, Anul,
Ce ne-aduce alte vise...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îngeri de lumină
Ninge! Îngeri de lumină,
Peste lume se coboară.
Ninge dragoste și tihnă
Și iubirea ne-nconjoară.
Ard gutui la gura sobei,
Focu-n noi vulcan țâșnește
Și tăcerea-ngenunchează, iar, smerit,
Pe pânza robei,
Cât zăpada se înalță
Și la tâmple reci va crește.
Pânză albă de ninsoare, vântul șuieră-n cotloane...
Biciuiți de necuvinte,
Din a timpului licoare,
Sorbim viața... Țurțuri stranii,
Se aprind ca o făclie...
Taină-s nopțile la țară,
În uitata Românie.
Ca un clinchet se aude
Lanțul... Cumpăna fântânii
A zărit printre troiene
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Reverberații
sufletul ca și ninsoarea se aburește din când în când
dar îți mărturisesc toți țurțurii albi mi s-au înfipt în cuvânt
și alunecă înspre un timp cu o mie și-o mie de glasuri
parcă aici sau acum s-ar prăbuși luna lin între iazuri
vin niște nopți /cu omăt înalt peste cruci/ când tremură zorii
poți răsuci lămâile insomniace ale mării?
ventriloc sufletul se așază în iubirile-monadă
și reverberează dintre apele mării dalb de zăpadă
sfârșitul vieții miroase a morți deghizate
în clovni gri
a cai despiedecați a pepeni necopți a sunete vii
ca șerpii-de-apă unduim printre zile efemere
ninge peste copertina lumii cu iluzorii mistere
poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre ninsoare și țurțuri, adresa este: