noapte şi zaruri

Umerii cuvintelor

Unde sunt florile panicei?
Din mâinile tale n-a rămas decât
fantoma lor
şi în păr reptila subterană a aromelor,
lamele săbiilor şi câte femei goale
măcelărite de lună pe nuferi?

Apoi vine asfinţitul pe panoplia lui de pluş
cu trifoiul umed al paşilor
cu apele îmbrăţişându-se în întuneric,
apele de zăbranic ale nopţii.

Pe acoperişele orelor
vântul joacă zarurile
din pietrişul clipelor.

poezie clasică de Stephan Roll din Ospăţul de aur (1986)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Românie deşteptarea

Doamne sună deşteptarea
căci ni s-a umplut paharul
ne-a ajuns la gât şi marea
şi-avem noapte cu hectarul

Zău ni s-a umplut paharul
România parcă-i beată
soarta i-a furat-o zarul
a(m) pierdut-o înc-o dată

România parcă-i beată
i-a ajuns la gât şi marea
fost-am daci parcă odată
Doamne sună deşteptarea

Căci ni s-a umplut paharul
şi-am să-l sparg f...-i amarul

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (24 septembrie 2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet la întâmplare

Dintr-un volum de versuri, doar sonete
Citesc în noaptea asta. Cât să-mi treacă
Tristeţea mult şi oful... doar oleacă...
Apoi întorc oglinda din perete.

Alunecos, ca firul de mătase,
Din cupa vieţii-mi picură amarul
Sperând zadarnic să-mi arate zarul
În loc de "unu-unu","şase-şase".

De mult aştept din ceruri o minune
Trifoi cu patru foi să îmi răsară
Dar soarta, văd, se ţine doar de glume...

Îmi dă doar ierni în loc de primăvară
Şi mă trimite rătăcit prin lume.
Apoi mi-aruncă-n silă zarul iară...

sonet de Mihail Mataringa (5 martie 2013)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Metamorfoză

Pământul nu mai are formă de sferă
şi nu-l mai putem mângâia
ca pe-un motan pufos.

A devenit peste noapte
un zar tăios în mâna Morţii,
care ne obligă pe fiecare
să ne încercăm norocul împotriva ei.

E la mijloc şi o etică,
dar regula acestui joc
o schimbă chiar în timpul jocului.

poezie de Gabriel Hasmaţuchi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cupa de bun rămas

Toţi banii pe care i-am avut
I-am cheltuit în bună companie.
Şi tot răul pe care l-am făcut,
Vai, nu l-am făcut altora, ci mie.

Din tot ce-am întreprins să fiu mai înţelept
Nu-mi mai aduc nimic aminte,
Aşa că umpleţi-mi cupa de bun rămas,
Noapte bună şi veselia să v-alinte.

Oh, toţi camarazii pe care i-am avut,
Regretă plecarea mea nespus
Şi toate iubitele pe care le-am avut
Ar vrea să mai rămân măcar o zi în plus,

Dar cum zarurile sorţii au ales pe mine,
Să mă scoată din rândurile voastre,
Vă urez noapte bună şi multă veselie
Din drumul meu spre înălţimi albastre.

poezie de Alexander Boswell,1706-1782 din Cântec tradiţional irlandezo-scoţian, atribuit lui Alexander Boswell, 1706-1782
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cupa de bun rămas

Toţi banii pe care i-am avut
I-am cheltuit în bună companie.
Şi tot răul pe care l-am făcut,
Vai, nu l-am făcut altora, ci mie.

Din tot ce-am întreprins să fiu mai înţelept
Nu-mi mai aduc nimic aminte,
Aşa că umpleţi-mi cupa de bun rămas,
Noapte bună şi veselia să v-alinte.

Oh, toţi camarazii pe care i-am avut,
Regretă plecarea mea nespus
Şi toate iubitele pe care le-am avut
Ar vrea să mai rămân măcar o zi în plus,

Dar cum zarurile sorţii au ales pe mine,
Să mă scoată din rândurile voastre,
Vă urez noapte bună şi multă veselie
Din drumul meu spre înălţimi albastre.

poezie de Alexander Boswell, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mărgele

E trecut de miezul noptii
Singură la o fereastră
Şase-şase, zarul sorţii
Ţi-a alunecat sub glastră

Lunecoasă e iîn noapte
Luna tainică pe boltă
Şi în tine fierbe sânge
În şuvoaie se revoltă

Timp trecut, vremuri apuse
Poposesc la tine-n prag....
Ia doar zilele senine
Ca mărgele în şirag.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Post Ludum

Poezie, să treci noaptea prin somnul celor ai mei,
sărută-i pe frunte, discută în şoaptă cu ei,
spune-le că am încheiat din caiet ultima filă
şi că îmi plâng şi pietrele de milă.

Poezie, spune mamei să mă ierte, sunt o poamă rea,
pe care o aruncă cine muşcă din ea;
lacrimi din ochi ca dintr-un burete i-am stors,
firul oftării pe buze s-a tors.

Poezie, spune fratelui meu că n-am fost înger, cum poate credea,
că mi-e inima pedeapsă, mustrare, nuia,
şi de gândurile crude care m-au bătut foarte sălbatec
mi-e un somn de jăratec.

Spune iubitelor mele: el nu v-a iubit,
el, zăpăcindu-vă, s-a zăpăcit,
viaţa i-a fost ca un pahar
în care amesteci al întâmplării zar.

poezie celebră de Emil Botta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Las Vegas

Tu iubeşti plaja, razele de soare
Şi vântul ce adie încetişor,
Plimbările-n apus la mal de mare
Şi dulce-al romantismului fior.

Eu beau pe Strip, whyskey cu gheaţă
Şi-mi pun viaţa pe un singur zar,
Buimac privesc apoi, întors la masă,
Vise spulberate într-un gol pahar.

Târziu în noapte, reflectând la toate,
Mă gândesc-Oare ce-am facut in viaţă?
Iubiri, trădari, iluzii deşarte...
Şi regrete-amare-n câte-o dimineaţă.

poezie de Alex Dospian (mai 2013)
Adăugat de Stefan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vorbe întunecate

Cuvinte nerostite,
Cuvinte scrise-n piatră,
Vorbe de insultă,
Suflete, ascultă:

-Vino pe cărare,
La o poartă mare,
În maini cu o floare,
Mie să te-nchini.

Poarta dintre lumi,
Pe Pământ creată
Poarta ce desparte,
Lumina de noapte.

Zarul... Zarul ce-l arunc,
În foc ca pe-un prunc,
Suflete ajung,
Târziu să îl scape.

[...] Citeşte tot

poezie de Alin Ojog
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!