Poezii despre ocean şi viaţă

poezii despre ocean şi viaţă.

Rătăcire

S-au prăbuşit în noi
torente de dragoste
şi de viaţă.
Averse nebune
de întrebări
au înecat pământul
într-un ocean de gânduri.
Unde sunt eu, Doamne?
De ce m-ascunzi
de mine?

poezie de Marius Trandafir
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacrimi

Pentru prima oară
în viaţă
am aflat
de ce plâng poeţii.

Au în suflete lacuri
de lacrimi.

Doar revărsarea lor
asigură oceanelor lumeşti
dreptul la existenţă.

poezie de Cristian Lisandru din Gânduri aşezate unele sub altele (16 mai 2012)
Adăugat de Cristian Lisandru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Au fost scrise 4 comentarii până acum.
Participă la discuţie!

* * *

moartea mea
nu prevestea nimic
sinucigaşii se aruncau în ocean
ca şi când mie nimic
din nimicul trăit
nu mi-s-ar fi întâmplat

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oceane – poem diamant

Pe
această planetă
domină peste tot
oceanele albastre şi întinse
cu valurile şi apele lor
în care trăiesc înotând
numeroare vietăţi acvatice
unele chiar
inteligente.

poezie de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prefacere, prefăcătură

Nopţile mele
Sunt zile grele
Trec anevoie
Mă simt ca Noe

Şi creşti noianul
Este cât oceanul
Iar sufletul peşte
Se face, trăieşte.

poezie de Marius Robu din Carte de bucăţi (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plimbându-mă-n toamnă

S-a-ntroienit aleile sub frunze,
pe cer trec norii,
brazde arate adânc în plumb.
şi tot merg-înot, înainte,'napoi,
prin oceanul înfrunzit
de frunzele desfrunzite
de pomii şi de verdele lor,
căutând pe sub ele
o vară demult trecută şi dragă mie...
o vară cât viaţa.

poezie de Vasi Cojocaru-Vulcan
Adăugat de B IULIA CORINA
Comentează! | Votează! | Copiază!

Decenţă

Ai ascultat tăcerea cu care frunza pică?
Podoabă nelipsită a verdelui din pom...
Căderea ei e moarte, căci nu se mai ridică,
De multe ori căderea e-aceeaşi şi la om.

Căderea ei lipsită de orice tevatură...
Ar trebui în suflet să simţi o despărţire
Ea, în oceanul vieţii a pus o picătură,
Din care viaţa ta să poată să respire.

poezie de Marin Bunget
Adăugat de Marin Bunget
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt... eşti...

Speranţă sunt... spre tot ce-i bine
Sunt strop şi cad uşor pe tine;
O clipă sunt şi,
mă opresc să-ţi mângâi visul
cu mine...

Îmi eşti ocean şi mă răsfeţi
Cu ochii tăi să râd mă-nveţi
Şi-o fericire să pot păstra cu mine încă
zece vieţi!

poezie de Mariana Eftimie Kabbout
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa

Moto: Suntem o lacrimă
la picioarele lui Dumnezeu.

Soarta pământului
s-a lăsat plânsă de mine.

Am plâns,
am plâns până au apărut
mările şi oceanele,
fluviile şi lacurile
ochilor tăi.
Apoi,
în suspinul Luminii
am iubit Lacrima
care va plânge şi mâine
tot ce n-a fost scris
să se întâmple ieri.

Ştiu.
Dumnezeu are deschisă o carte

[...] Citeşte tot

poezie de Ilinca Iulia Petre
Adăugat de Denisa Mitru
Comentează! | Votează! | Copiază!