Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Poeți | Top autori | Top poezii | Poezii la întâmplare | Adaugă poezie

oracol

Poezii despre oracol

13 poezii despre oracol.

Poetul ca zeul

Poetul ca zeul
Rămâne-n picioare
Și după ce moare.
Cuvintele lui
Oracol de dor
Șopot de izvoar
Prin timp călător.

poezie de (9 iunie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-BucovuTrimite prin e-mailSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază! | Răspândește!

Îngerul gândurilor mele (Regretatului meu bunic, Leonard)

L-am rugat pe îngerul gândurilor,
să-mi arate ce mă așteaptă...
Am închis ușor ochii și i-am întins palma...
privindu-l pe-ascuns...
el s-a uitat,
dar în locul unei călătorii spre lumi necunoscute
mi-a amintit o scurtă poveste:

"Pene negre, vânt și încurcătură.
țipătul cerului.
mari lamentații...

câțiva pași,
trambulina raiului
interzisă acolo
vechiul
oracol
sumerian.

În epicentrul

[...] Citește tot

poezie de din Femeile și ciocolata (2012), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandroTrimite prin e-mailSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază! | Răspândește!

ComentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Eterna mea scânteie

De ziua ta femeie,
îți dăruiesc o floare
să mergem pe alee
sub nopțile stelare.

Te-am căutat cândva
pe drumurile mele
și am găsit iubirea:
urcase printre stele.

În fața ta mă-nchin,
pedeapsă, nimb miracol.
Prin clipa în destin -
dorință și oracol.

E ziua ta, femeie:
clipă, minut și oră,
eterna mea scânteie
în viață și la proră.

poezie de din Ziua de după noapte (noiembrie 2008)
Adăugat de Nicu PetriaTrimite prin e-mailSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază! | Răspândește!

Îl cred pe Bobby!

- Ce-ți place cel mai mult?
- Să-mi înving adversarii. Îmi place
să-i văd tremurînd de spaimă.
(Interviu cu Robert Fischer)

Îl cred pe Bobby, oricât de bizar
Vă pare el, capriciul și-al său geniu!-
Că niciun gest al lui nu e-n zadar!
Și-n elocința lui, cred un mileniu!

Când vrea un bec în plus, or dă p-afar
Reporterii gânsaci din săli de joacă,
N-o face, pur și simplu, fiindcă-i star,
Ci-l văd luptând c-o Pitie opacă!

Oracolul cuvântă sibilin,
Iar Pitia e-n transă - orb destin!
Nu-l turburați pe-acest maharajah,
Ce-i caută sublimei patimi cheia:
"Am să mai joc pân-oi muri, deci, șah!

[...] Citește tot

sonet de din almanahul "Planeta Șah" (1985)
Adăugat de Mihai EnachiTrimite prin e-mailSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază! | Răspândește!

Univers

Se schimbă cerul a furtună... Linii de fulgere răsar
Pe cerul vinețiu și putred, în dansuri frânte, de cleștar...
Plâng ochi... Ai cui să fie oare?! Sub ce blestem au adormit
Și-acum, din umbre de furtună, ca un oracol s-au ivit?

Taie lumini întunecarea, vâltori de ramuri se ridică
Pe plumburii fâșii de ceruri, pe veșnice cărări de sticlă...
Nu-i pas să-și treacăneprezența,-n tăceri uitate și permise,
Căci au pierit în umbre stranii, atâtea ploi, atâtea vise...

Sălbatice toreadoare, secnunde-n goluri se răsfiră...
Câtă grandoare, câtă teamă, de-acum, pe mantia divină...
Și sufletul se risipește, se strânge, piere, se răsfrânge,
Înnobilat de suferință, în crud picături de sânge.

Veșmânt de lacrimi... Val de stele pierind în neagra-ntunecare...
Doar fulgerul lumină cerul îndoliat de așteptare..
Ridic un braț... Apare luna... se stinge în frânturi apusul...
Adorm sub umbra vineție și-n urma mea se stinge plânsul...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuTrimite prin e-mailSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază! | Răspândește!

Crez

Crez

Eu am gândit pe Dumnezeul Unic,
Fără de chip și fără loc,
Am cunoscut războiul punic,
În Evul Mediu am trecut prin foc,
Am fost mereu un Celălalt, alături,
Iar viitorul l-am gândit precum
Un splendid răsărit în văluri
Peste deșertul Karakum,
Eu am crezut mai mult în mângâiere
și mai puțin în ritualul fals,
cuvintele mi-am plâns în grea tăcere,
apoi s-au înălțat în pas de vals,
am văzut Glasul, drumul și pustiul,
nimic nu-i mort, când știi ce-nseamnă viul,
m-am înălțat să te privesc, miracol,
Iubire, veșnicul oracol.

BORIS MARIAN

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Boris MarianTrimite prin e-mailSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază! | Răspândește!

Deasupra Sinaiului

Deasupra Sinaiului – norii
deasupra norilor – El,
n-am fost acolo, înseamnă
că Dumnezeu e în noi.
In casa vecinului, moartea
A pus un bilet de tramvai,
Asa se pare, vecina
Crede ca mortul e-n rai.

* * *

Cred în viața de apoi,
Ca-n această viață,
După moarte am și eu
Drept la alta față.
In memorie păstrez
Mii și mii de chipuri
Sunt un biet calculator
Plin de videoclipuri.
Te-am iubit și m-ai uitat,

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Boris MarianTrimite prin e-mailSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază! | Răspândește!

ComentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Transportul în comun

Sincer prieteni să vă spun,
Nu am invidiat vreodată
Experiența minunată
Din transportul în comun.

Vă prezint în continuare
Niște scurte argumente,
Și exemple pertinente.
Așadar și prin urmare:

Poți s-ajungi oricând în stație,
Ca să îți aștepți mașina,
Fiindcă soarta, bat-o vina,
Te va ignora cu grație.

După-o lungă așteptare
Va binevoi să vină
O pârlită de mașină
Cu trei locuri. În picioare.

[...] Citește tot

poezie satirică de (19 martie 2014)
Adăugat de Mihai ManolescuTrimite prin e-mailSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază! | Răspândește!

ComentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Prolog

Logodna vieții mele cu ursita
S-a petrecut fără să vreau, să știu.
Privighetoarea-și va cânta dosita
Tristețe, eu fatalul meu sicriu.
La ce-mi surâde vestea de oracol,
Că voi urzi al lumii rost în cânt?
Tot sensul cântecului e spectacol
Și nu trezirea celor din mormânt.
De voi întinde simțurilor cupa
Otrava cucutei tot va trăi.
La ochi de-aș duce cu pornire lupa
Nu voi afla nimic în clară zi.
Cine așteaptă versurile simple
Mai mult decât al primăverii timp?
Și cine-și sparge propriile tâmple
Să afle-n creieri mult visat Olimp?
Socot că m-am uitat într-o greșeală:
În propria-mi găoace mă înec.

Mai mult nici visul nu mă mai înșeală

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Simona EnacheTrimite prin e-mailSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază! | Răspândește!

Univers

Se schimbă cerul a furtună... Linii de fulgere răsar
Pe cerul vinețiu și putred, în dansuri frânte, de cleștar...
Plâng ochi... Ai cui să fie oare?! Sub ce blestem au adormit
Și-acum, din umbre de furtună, ca un oracol s-au ivit?

Taie lumini întunecarea, vâltori de ramuri se ridică
Pe plumburii fâșii de ceruri, pe veșnice cărări de sticlă...
Nu-i pas să-și treacăne prezența-n tăceri uitate și permise,
Căci au pierit în umbre stranii, atâtea ploi, atâtea vise...

Sălbatice toreadoare, secnunde-n goluri se răsfiră...
Câtă grandoare, câtă teamă, de-acum, pe mantia divină...
Și sufletul se risipește, se strânge, piere, se răsfrânge,
Înnobilat de suferință, în crud picături de sânge.

Veșmânt de lacrimi... Val de stele pierind în neagra-ntunecare...
Doar fulgerul lumină cerul îndoliat de așteptare..
Ridic un braț... Apare luna... se stinge în frânturi apusul...
Adorm sub umbra vineție și-n urma mea se stinge plânsul...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuTrimite prin e-mailSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază! | Răspândește!

<< < Pagina 1 >

Pentru a recomanda secțiunea cu poezii despre oracol, adresa este:

| | |
 
 
Creează cont | Ai uitat parola?

Căutare


Căutări recente | Top căutări | Info

Votează pagina

Google+

Dacă îți place această pagină, o poți vota cu un clic, pentru a-i ajuta pe alții să o găsească mai ușor.

Fani pe Facebook

Doneaza online pentru Asociatia Culturala Citatepedia
 
Ce vrei să afli? Pune o întrebare acum! Din orice domeniu.