Poezii despre păuni și timp
poezii despre păuni și timp.
Pastel
Zile de toamnă întinse pe prispă cu o sfoară
Precum niște galbene foi de tutun.
Aici, dac-ar ști, s-ar retrage să moară,
Scârbit peste poate, acarul Păun.
poezie de Constantin Marafet din Tăcere galbenă
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Limba noastră
Limba noastră-i raza lunii,
Raza soarelui, curată,
Diamant pe care unii
Nu-l "dezgroapă" niciodată.
Limba noastră-i ca păunii
Înșirați pe mal de apă,
Diamant pe care unii
Merg "afară" și-l îngroapă.
Limba noastră-i zestrea bunii,
Piatră încrustată-n ie,
Diamant pe care unii
Și-l arată cu mândrie.
poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frumoasele zile...
Grădini mereu schimbătoare
desfăceau cozi de păun.
Eram ucenicul cuminte
al unui demiurg nebun.
Cerul îmi spunea basme,
etern nevăzut moșneag,
raze îmi botezau fruntea
ca pe un steag.
Alaiul năzdrăvan
trecea pe cai de lemn și de oase,
minunile mă adulmecau
cu boturi credincioase.
Apa somnului
se tulbura în uragane;
zorile spaima o tăiau în albe iatagane.
Fluturi auriți
mă visează în muzee de ceară.
Plăpânzi, noi am trăit
doar o primăvară.
poezie de Dumitru Popescu din Rază de cobalt (1979)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ești cel mai chipeș
Închipuie-ți că planezi părăsind piscul unei stânci
Ca un șoim. Închipuie-ți că pășești
Așa cum pășește un tigru de unul singur în pădure.
Ești cel mai chipeș când îți cauți hrana.
Pierde mai puțin timp cu privighetorile și cu păunii.
Una este doar o voce, iar celălalt doar culoare.
poezie de Rumi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Constantin Păun
Când craiovean, când ploieștean,
Onorat fost CFR-ist,
Ne-ntrecut-epigramist,
Si poet și haijin,
Talentat și chiar modest,
Având literar succes...
Neobosit, dăruiește
Tot ce-n pagini a tot scris
In decursul anilor...
Nimic nu-i poți reproșa.
Patriot convins, prin fire,
Acest om "împăunat"
Unde apare, se impune...
Nicicând nu va fi uitat.
acrostih de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moartea visurilor
Păunii verzi plecară în noaptea solitară
Cu strigăte de jale ca nota care trece
Plângând sub ceruri triste; iar sus în turnul rece
Trei lacrimi umeziră pe coarde de ghitară.
Și palidele trupuri de roze s-adunară
Pe marginea-n ruină încet să se aplece
Murind ca niște albe columbe-n noaptea rece.
O, visele, poema de vise-n noaptea clară!
Și noaptea cea muiată în aurul de lună
Părea apoteoza fantastică și vagă
Căzând pe frunți de ceară în taina lor nebună.
Poeme dulci de vise, poeme de petale,
Ce mor în tremurarea din mintea-ne pribeagă!
Departe trec păunii cu strigăte de jale.
sonet de Ștefan Petică
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Rătăciți în primăvară
Foamea aprinsă-n suflet râvnește ospețe
Iubire se pierde-n felii de cer rumenit
Înserare-n cuvinte, săruturi răslețe
În turnul din vis clopotele au amuțit.
Murmură un pian în clape de cireșe
Primăvara-n pene de păun s-a despletit,
Tărâm al iubirii se țese-n seri leneșe,
Țipăt verde-al câmpiei în pupilă-nflorit.
Liliacul ninge mierle-n sărut înnoptat
La geam borangicul din măr aprinde luna
Din pleoapa unui cais un vis s-a răsturnat
Strunele sângelui sparg zăvoare întruna.
Albastrul fluid al nopții curge-n pahare
Din păpădii se-aprind felinare de ceară,
În somn de porumbei păianjeni țes hotare
Și-aruncă lacrima primăverii în seară.
[...] Citește tot
poezie de Alice Puiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Despre fericire
Sunt fericit
Că n-am cântat păunii.
Cântat-am mărul înflorit:
Cel rușinându-se
De trupul gol al Lunii,
Izvorul care reînvață
De unde vine,
Când s-a fost născut
Și malul sfredelit
De țipătul durut
Pe care-l dau lăstunii.
Sunt fericit
C-am plâns ori
M-am bătut în vatră
Cu hoarda
Ploilor de piatră,
C-am încălzit
[...] Citește tot
poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La capătul pământului, iubirea...
Am ocolit pământul prima oară
În noaptea-n care se nunteau păunii,
S-ajung la nunta lor, măcar spre seară,
Când se aprind făclii pe buza lunii.
La capătul pământului tăcerea
Mustea prin vise gânduri de iubire,
Călcam pe liniști cu întârzierea
Unui sărut la prima întâlnire.
Era un fel de rai cu meri în floare
Pe unde un minut dospea-n tic-tacuri
A șasea zi din zile lucrătoare
În care îngerii-aruncau în iaduri bracuri,
Să-i pregătească Domnului decorul
În care va sculpta pe-Adam și Eva
Din lacrima ce-nnobilează dorul
Storcând din universuri toată seva...
[...] Citește tot
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Domnule parlamentar
moto: Cenzurează toți guvernul
Cu demisia și strigă
Dând în geam cu mămăligă
Până când îi doare sternul
---------
Ești ales, ții un discurs
Poți să latri și la lună
Și-ai să vezi cum pe parcurs
Intri-ncet în lumea bună
Pedagogii, demagogii
Jubilează biruința
Cum nu pridideau nici dogii
Să-și arate elocința
Disoluția nu are
Priză la reacții blitz
Doar pretenții fiecare,
Pentru-o cameră la Ritz
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Locuiesc într-o lacrimă suspendată (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre păuni și timp, adresa este: