pantomimă

* * *

L-a dat pe ha pentru mim, cum se-ncalcă
De unii divinele leg ice-au oprit,
A dat un pământ roditor pe-un deşert
Cu tufe spinoase încercuit.
Prost negoţ să cumperi o vale de vânt
Dând o vale de apă, ce-ar fi rodit.

poezie de Ibn Hazm al-Andalusi din Colierul porumbiţei
Adăugat de Cecilia Ivanov
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pantomimă poetică

Doi poeţi
patru coarne
opt ţâţe.
Primul poet împinge
al doilea împinge
al treilea se naşte..
Doi poeţi
un cuvânt
două fraze..
Unul zice
Rămâi cu bine!
Al doilea zice
Cu bine rămâi!
Restul pariază la cald
pe o balegă!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De 1 martie

Aş vrea, în plină sănătate,
Să am un lapsus trecător,
Aş vrea, cumva, dacă se poate
Să uit că-i zi de mărţişor.

Şi-n crezul meu de biruinţă,
Eu, calculatul la centimă,
Să văd în orice cunoştinţă
Numai femeia anonimă.

Să uit, să nu mai ştiu nimica
De Mimi, Tanţa sau Rodica
Şi orice nume feminin.

Şi să declar, ca să se ştie,
Că m-a lovit o amnezie
Şi-abia la toamnă îmi revin.

sonet epigramatic de Laurian Ionică din Un ficior de plai
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regrete eterne

Înalt şi deşirat ca o momâie,
La căpătâiul meu, un popă laic
Citeşte grav, pe nas, un vers ebraic
Prin mirosul de naft şi de tămâie.

Sicriul e-mbrăcat în stil arhaic
Şi-n colţ, Mimi, cu chip ca de lămâie
Dorind în amintire să-mi rămâie,
Depune un mănunchi de flori, prozaic.

Privind, apoi, zabranicul umil,
În liniştea odăii sepulcrale,
M-a plâns cu lacrimi mari de crocodil...

Şi-ngenunchind, şopti cu multă jale:
- "Păcat de el, c-a fost băiat gentil,
Dar niciodată nu dădea parale!"

sonet epigramatic de Ion Pribeagu din Strofe ştrengare (1930)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Concert

În cameră dezbat tratate
În anticameră e frig
Concert cu muzică de Grieg
Cu degete înmănuşate

Veniţi cu munţii de zăpadă
Concertul nostru unanim
Îl voi transmite ca un mim
Când ceilalţi ies la promenadă

Veniţi chiar dacă sala goală
Face ecoul mai strident
Pianul cântă penitent
În ţara gărilor de smoală

Plecări de iarnă. Primăvară
Cocorii nu se mai întorc
Iar despărţirile îmi storc
Lacrimi pentru fiecare gară

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru din vol. Scara interioară (2007)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

lătrau chimic, electromagnetic…

vorbesc
încă de pe când aveam opt luni
vorbesc şi-n somn
peste un pic, adun ca pe cireşe în sân
pietre, cioburi colorate de sticlă
patruzeci de ani

când am să tac, tăcerea mea
vă va spune mai mult
ca orice cuvânt
de dincolo-ul oarecum comun
Pantomimă, vântul pe frunte voastră
va lipi
şoapte, foiţe subţiri metalice, tunet
luminiţe şi săruturi… inima mea
firimituri
furnici cuminţi

atunci
o steluţă departe

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oraşul

Prin ploaia ce cade
cu mimul de mână
alerg împărţind felia furată.

Între viaţă şi moarte
nu dezarmez în faţa uitării.
Îngăduinţa vestalei îmi este
tainică plată.

Oraşul mă urmăreşte
cu ochi diamantini
asemeni ţie
când mă priveşti
din oglinda cu umbre
îmbrăţişându-mă nostalgic.

poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREŞTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pantomimă

Dimineaţa
mimez o ceaşcă din care
altădată îmi beam cafeaua
conturul degetelor
o înconjoară cu grijă
ca pe o inimă bolnavă
şi deschizându-mi gura
sorb încet
supărător de încet
şi las aroma să se prelingă
ca o pradă
peste buzele rămase umede şi moi
tatuându-mi gestul
ca pe o împlinire

din încheietura
mâinilor se desprinde ultimul tremur
mimez mai departe
altă sorbitură
şi viclean

[...] Citeşte tot

poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

După despărţiri mai rememorăm puţin

După despărţiri mai rememorăm puţin.
Cât de mult din ce-am fost o să rămână?
Vei pleca să cumperi ţigări şi, poate, vin,
Iar când te-întorci – deja-s bătrână.
Doamne, ce arătare trebuie să-înfrunt –
O pantomima acră-n care mă sufoc!
Bricheta ta scapără-n noaptea care sunt,
Şi acum – nu mai sunt iubită chiar de loc.

poezie de Vera Pavlova, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimbulval

Pescăruşii-halo, kairos
în tonou printre oameni.

Faleza de nimb...
mimi - gesturi indiferente,
pescăruşii kairos în stelele zâmbetelor
călcând providenţial
prin laptele acestui univers
la malul de valuri,
trudă şi gravitaţie
cu ţipătul estival din mare

se coboară cu albirea părului,
cu privirea în adânc...

poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!