Poezii despre ploaie și tramvaie
poezii despre ploaie și tramvaie.
Ploaie urbană
Plouă!...
În orașul nostru românesc
Ploua așa cum știm cu toți că plouă
Ploua "gris" ca-ntr-o estampă japoneză...
Pietonii pe trotuare se răresc,
O trăsură cu un "Chrysler" în viteză,
Trec în sens invers
Și se ciocnesc...
Iar un popă cu sutana nouă
Stă lipit de chioșcul de ziare,
Ca un Crist de abanos într-o vitrină
Plină
Cu tot felul de obiecte rare...
Plouă...
Și-n orașul nostru ploaia cântă,
Cântă ca un fonograf stricat...
De trei zile și trei nopți, neîncetat,
Un tenor cu vocea falsă se frământă
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Minulescu din Universul literar, XLI, nr. 10 (7 martie 1926)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Calapodul
prea mult și de demult sunt
cu ochii numai pe picioarele tale
frumoase
ah, sunt zilele-n care
alergi după tramvaie prin ploaie
și nu te
împiedici în calapodul ce-ți pune
pielea în băț de umbrelă
chiar și atunci
când plouă cu soare! cel
puțin în ziare locale, de cartier
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
foaie verde și-o păstaie
am visat că sunt o oaie
și mai creață după ploaie,
în oraș tot trec tramvaie,
eu stau, frate, la tigaie
și cu mâinile în zoaie,
pe drum trece o potaie,
care face hărmălaie,
curg din cer acum șuvoaie,
eu stau singură-n odaie,
afară pomii se-ndoaie.
poezie de Elena Malec
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doi prieteni
S-a stins pe uliți cel din urmă zvon.
Arar un pas răsună monoton
Pe trotuarul luciu și pustiu...
La colț, în umbră, micul vizitiu
Așteaptă un tramvai întârziat:
El și căluțul lui, doi bieți fârtați,
Bătuți de vânt și ploi,
Ce bine se-nțeleg ei amândoi!
Pe după gât el i-a trecut un braț,
Și fruntea și-a-ngropat-o-n coama
Tovarășului credincios și blând...
Iar calul, nemișcat și el de teamă
Să nu-i alunge visul prea curând,
Ciulește doar urechea, când și când,
În liniștea târzie ascultând...
Și ninge peste ei și nu-și dau seama
poezie celebră de Șt.O. Iosif
Adăugat de Corina Stoican
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noi
E-o pulbere de amintiri ce nu-mi dă pace
E-o ramură de brad uitată-n vitriol
E-un diavol rătăcit ce-n mine zace
Ca un "je t"aime" trădat la demisol.
Adună-mă din stații de tramvaie
Sunt rana timpului cea dureroasă
În timp ce tu, înaintând prin ploaie,
Ești ca-n trecut, tăcută și frumoasă.
poezie de Paul Polidor
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Actorul
O, biet actor
O, biet artist
Rolurile mor
Viața e un teatru trist.
Actorul a ieșit în stradă,
Să-și cumpere ceva salam,
Era în haine de paradă,
Ca Voievod peste un neam.
Printre mașini, printre tramvaie
Actorul se grăbea firesc
Urma să vină-un nor de ploaie
Perucile se dezlipesc.
Și când s-a așezat la coadă
Cu paloș, mantie și scut
Deodată oamenii din stradă
Ca Voievod l-au cunoscut.
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Despre copiii care mușcă
prin nașterea mea absolut întâmplătoare
am evitat o bună perioadă
în care toți șopteau pe stradă
ori pe la colțuri, în tramvaie
nefericiții mei părinți
se-obișnuiau printre gunoaie
n-aveau ce face
bună-ar fi o ploaie!
cu ochii-nchiși încerc să mușc din timp
sau să împușc acest nemernic
pesemne niște văduve
au amintit despre copilul care rânjește-n sinea mea
într-un pomelnic
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frunze galbene
Nu pot să nu recunosc
Iubesc drumul lung intors
Ore-ntregi eu tot inșir
Versuri albe pe un fir
Scriu poeme zi si noapte
Pe frunze de pom uscate
Prind fâșiile de soare
Desenate-n calendare
Un octombrie uitat
Frunze galbene-a pictat
Pe asfaltul ud de ploaie
Si pe geamuri de tramvaie
Printre trecători pe stradă
Caut chipul tău de fată
Nu pot să nu recunosc
Iubesc drumul lung intors
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Generici
Să spunem generic
Iubito!
Să spunem generici
noi doi!
Când se scutură frunza de copacii
generici
când peste haine ne simțim
ca și cum am fi goi
când urcăm cu tramvaie în stații
cu un pumn de pământ în loc de bilet
când îmi împrumuți o carte
în care ai subliniat un secret.
Să ne spunem generici
Să ne spunem cum vrei
când prin ploaie udați până la sânge
ne bea sub copac o frunză de tei.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Seară dezoxiribonucleică
Plouă în cana cu fulgere.
De la demisol se aude antipământeana.
Greierii mi-au născut o mașină de cusut
gândaci.
În ghiveci șarpele udă ochelarii de soare
cu ochii tăi pătrunzători. Vin!
Curge vin în robinetul semaforului din gară.
Mă întorc cu tramvaiul să-mi caut mama
căzută din buzunar
undeva
între stații și dinți.
Din omoplați bucătăreasa
mă cheamă să stau masă.
Vecina își arde părul. Nu-i pasă!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre ploaie și tramvaie, adresa este: