premii şi şcoală

Vacanţa la bunici

Şi-a venit vacanţa mare,
Şcoala a luat sfârşit,
E iunie-n calendare
Şi la bunici am pornit.

Mă-ndrept acum la ţară,
Ei pe mine mă aşteaptă
Ca în fiecare vară
Pe băncuţa de la poartă.

Bunica mi-a făcut plăcinte,
Cu drag ea le-a preparat,
Fiindcă am fost cuminte
Şi "Premiul I" l-am luat.

poezie pentru copii de Alina-Georgiana Drosu (15 iunie 2017)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copilărie rătăcită

Din copilărie, cât am colindat,
N-am întâlnit iubirea sufletească,
Ce i-am dus doru-n casa părintească,
Unde orice sentiment a îngheţat.

În piept duceam povară nefirească,
A fiului nedorit şi aruncat
În vâltoarea vieţii, care l-a marcat,
Doar din mila Domnului să trăiască.

Un chip firav, de copil maturizat,
Se îndârjea să supravieţuiască
Lângă mamă cu destin împovărat.

Statut umilitor să-şi depăşească,
La şcoală, an de an a fi premiant,
Învăţa noaptea, ziua să muncească.

poezie de Maria Filipoiu (12 februarie 2022)
Adăugat de Maria Filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Taina Timpului (sonet)

TAINA TIMPULUI
(sonet temporal)

M-am străduit să ţin ritm accelerat
Cu timpul fugar, către neuitare,
Din vremea când lustruiam bănci şcolare
Cu antebraţe de elev premiat.

Zadarnică îmi este încercare,
Chiar dacă sunt campion la alergat
Şi multe competiţii am câştigat
În lupta cu viaţa prin destin ciudat.

El n-are somn, nici vreme de mâncare,
Cât străbate Pământul în lung şi-n lat,
Pentru recolte-n toamne roditoare.

În taină, spre infinit a fost setat,
De zeitate a tot creatoare,
Să fie ca un rebel însingurat.

[...] Citeşte tot

sonet de Maria Filipoiu (13 martie 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Albert Schirding

Jonas Keene credea ca soarta i-a fost potrivnică
Pentru ca toţi copii lui au fost nişte rataţi.
Dar eu ştiu un destin mai încercat dacât al lui:
Să fii un ratat pe când copii tăi excelează.
Eu am crescut o specie de vulturi
Care a zburat departe, lasându-mă pe mine, cioara,
Pe creanga abandonată.
De aceea, cu ambiţia de a pune un prefix
Onorabil numelui meu,
Cum şi pentru a câştiga admiraţia copiilor mei,
M-am înscris în cursa electorală pentru Inspector al Şcolilor din Comitat,
Cheltuind toate economiile, pentru ca în final să pierd.
Asta s-a întâmplat chiar când fata mea a primit premiul întâi la Paris
Pentru pictura ei numită "Moara cea veche" –
(Era moara de apă, de dinainte ca Henry Wilkins sa faca moara cu aburi).
Sentimentul că nu eram vrednic de ea m-a terminat.

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sport duhovnicesc

"Eu deci alerg, dar nu ca şi cum n-aş şti încotro alerg. Mă lupt cu pumnul, dar nu ca unul care loveşte în vânt." (1 Corinteni 9:26)

În şcoala noastră de Har,
Fiecare şcolar
Se ocupă, îndeaproape, cu sportul.
Nu-l înspăimântă efortul.

De dragul Veciei şi-al Raiului,
Pe verdele plaiului
Sau pe piscuri de viaţă, abrupte,
Ne antrenăm în alergări şi lupte.

Zi şi noapte privim numai sus.
Ţinta o ştim: e Isus.
În urmă rămân amintiri, oseminte
— Noi alergăm înainte...

Ne macină dorul şi visul, într-una:
— Uite, cununa, cununa!
Cu inima smulsă pierzării,

[...] Citeşte tot

poezie de Simion Cubolta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copilărie pierdută

COPILĂRIE PIERDUTĂ

Prin copilărie, cât am colindat,
N-am întâlnit iubirea sufletească,
Ce i-am dus doru-n casa părintească,
Unde orice sentiment a îngheţat.

În piept duceam povară nefirească,
A fiului nedorit şi aruncat
În vâltoarea vieţii, care l-a marcat,
Doar cu mila Domnului să trăiască.

Un chip firav, de copil maturizat,
Se îndârjea să supravieţuiască
Lângă mamă cu destin împovărat.

Traiul umilitor să-şi depăşească,
La şcoală, an de an a fi premiat,
Învăţa noaptea, ziua să muncească.

[...] Citeşte tot

poezie pentru copii de Maria Filipoiu din Poezii pentru copii
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copilul cel din mine

Din ce mai pot să îmi aduc aminte,
S-adun, să scad ori să-nmulţesc puţin
Pe ici, pe acolo, cât să nu mă-nchin,
E că-n copilărie-am fost cuminte.

Cuminte-n felu-acela de pe timpuri,
Mult diferit de ce-i "cuminte"-acum,
Când s-a ajuns – nu ştiu de ce şi cum –
Să treci prin ani ca peste anotimpuri.

Eram cuminte, da, odinioară,
Chiar dacă juliturile-n genunchi
Ori vânătăile pe mâini şi trunchi
Se repetau... a nu ştiu câta oară.

Mai şi-nvăţam, aveam la şcoală premii
Prin clasele primare, mi-amintesc,
Chiar mai târziu - aici mai născocesc,
Nu de-alta, doar că ăsta-i tonul vremii

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moş Gavrilă

Moş Gavrilă, cu mustaţă
În fiecare dimineaţă
La copii le iese în cale
Şi vorbind aşa agale
Le pune câte o întrebare
Pentru unii, grea încercare:
-Dragi copii, ia ascultaţi
Un premiu vreţi să câştigaţi?
Iată, am o întrebare:
Ştiţi voi subiectul... cutare?
Dacă aţi fost atenţi la şcoală
Veţi ghici, n-am îndoială.

Uite aşa moşu-i testează
Şi pe unii-i stimulează
Cu întrebări din geografie
Despre nu ştiu ce câmpie
Alteori de-un scriitor
Poate despre-un domnitor
Ba mai mult, şi din chimie

[...] Citeşte tot

poezie de Ionel Popa (18 noiembrie 2015)
Adăugat de Ionel Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Semn de întrebare

Suntem prizionerii propriei nostre vieţi
Şi nu cunoaştem Calea, deşi o predicăm;
Nu ne-mbătăm de vin, dar trăim ca beţi
Cerem pe Înaltul pe care-L lepădăm.

Să ne-nţelegem viaţa, este lucru mare!
Căci Adevărul Lumii e strâns într-o cunună...
Tot ce trăim în viaţă poate fi eroare,
Iar adevărul nostru poate fi minciună.

Ape de amar bem în zile bune...
Orice întâmplare dă trepte şi testări;
Ziua bună-i răul cu bucurii nebune,
De nu cunoaştem Cartea, pierim în cugetări.

Ne suntem captivi nouă prin necredinţa noastră;
Omul a fost dat să-nveţe să discearnă!
Clipa roz de viaţă, e de fapt albastră,
Iară primăvara este mai mult toamnă.

[...] Citeşte tot

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu (2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

.. când eram mică şi răceam
(foarte rar şi îmi era ciudă din cauza asta),
nu mergeam la şcoală.
stăteam acasă, în mijlocul patului,
între o mie de perne îngrăşate cu puf,
ca un pisic sufocat de un cârd de gâşte pătrate,
cu colţul meu de plapumă în braţe
şi cu mofturi
de prinţesă pentru o zi.

un ceai mieruit şi înlămâiat venea pe tavă,
lălăind un cântec de tei,
pâinea prăjită dormea în unt
şi gemea căpşunat.
eram în răsfăţ.

dacă înghiţeam piramidonul uriaş,
primeam şi un pătrăţel voios
de ciocolată.
dar premiul cel mare

[...] Citeşte tot

poezie de Corina Daşoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!