prezent şi scrisori

* * *

mai pun un plic in posta de taceri
rog timpul sa se-adune cum o fi
scrisoarea s-o citeasca pana ieri
ca azi am chef nebun de a trai

poezie de Elena Tibrea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucruri

Astăzi mi-ai dat nişte imagini,
C-o simplă ea şi-un simplu el,
Vreo trei cuvinte-n două pagini,
Şi lângă ele un inel.

Şi mi-am dat seama ce-i cu ele,
Scrisoare, poze si inel,
Să ştii că poţi veni la mine,
Dacă nu vei mai fi cu el.

Dacă-i aşa vino si ia-le!
Şi stai de vrei de-acum cu el,
Eu nu-mi doresc pozele tale,
Şi nici scrisoarea cu inel.

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoare pentru răni

Scrisoarea mea e de ulei, femeie,
ulei din candele, ulei din căni,
ţi-o scriu ca să-ţi mai treacă întristarea
ţi-o pun pe amintire şi pe răni.

Sunt preotul care oficiază
întemeierea unui nou balsam,
scrsoarea mea să-ţi risipească noaptea
şi să-ţi arate astăzi cum eram.

Vei asfinţi şi tu că prea te mistui,
ţi-o spun uşor, dar mă topesc întreg,
ulei scrisoarea mea pe răni să-ţi fie
şi să citeşti în ea că înţeleg.

Cu tine printre candele să iei
scrisoarea mea de rană şi ulei.

poezie celebră de Adrian Păunescu din Rezervaţia de zimbri (1982)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoarea ta...

Scrisoarea ta mi-a destrămat
A visului beteală,
Ce viperă ţi-a-mprumutat
Veninul drept cerneală?...

Cu slova ta vin anii toţi,
Şi-n vraja lor mă fură...
În rostul ei mărunt cum poţi
Să-nchizi atâta ură?...

Cetind-o azi, ca alte dăţi,
În mine-un gând tresare:
Ce-ar fi s-o sfârtic în bucăţi
Şi s-o arunc în mare?

Din ale scrisului tău veşti
Otrava s-ar desprinde,
Ca mâine-atât amar de peşti
Pescarii n-ar mai prinde...

poezie celebră de Octavian Goga
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Adrian Păunescu insomnia adolescenţei mele

Insomnii de până ieri
insomnii de până azi
abonat doar la căderi
te înalţi numai să cazi

Insomnii de până azi
pe o carte din armată
scrii atât să nu te arzi
hei flacără de altădată

Pe o carte din armată
abonat doar la căderi
o scrisoare dar şi-o fată
insomnii de până ieri

Insomnii de până azi
măşti o pentru brazi

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (3 noiembrie 2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Irosiri

Scrisoare de dor rătăcită-n pustiu,
Furtuni de nisip iau aduceri aminte,
Avea mângâiere de fluture viu
Şi lacrima serii în tandre cuvinte.

Am pus inocenţa din vise stinghere
Crezând în iubire ca în Dumnezeu,
Altare de jertfă în patru unghere,
Pe tine din umbră, sculptatu-te-am zeu.

Şi-n fiece seară cu mirul durerii,
Scriam nostalgia pe pânze de vânt,
Cerşindu-i speranţe mereu primăverii
Şi-n taină, în suflet, credeam în cuvânt.

Azi toate-s iluzii, închise pe veci,
Pe vrana iubirii, pecetea uitării,
Trimis-am scrisoarea pe alte poteci
Şi-n mine-s izvoare cu seva iertării.

poezie de Angelina Nădejde (19 iunie 2013)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uită!

Azi ultima scrisoare fără vorbe,
Pleacă cu versuri ce-am uitat să ţi le cânt
Şi iartă-mă că n-am avut tăria,
De-a mă dezice de acest deznodământ.

Tu uită tot şi şterge filmul vieţii,
Cu rolele de sentimente fă ceva,
Poate grăunţe de hrănit vrabeţii,
Eterni scandalagii la uşa mea!

poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trăind din amintiri

Cu miros de orhidee
Şi cu ochii tăi căprui,
M-ai înnebunit femeie
Nu se poate! O să-mi spui.

Nu ştiu cine a-nceput
Să privească-n viitor?
În ochii tăi eu m-am pierdut
Şi asta nu întâmplător.

Cu o singură privire
Care nicicând nu pot s-o uit,
Mi-a trecut tot prin gândire
Şi prezent dar şi trecut.

Acum când eşti departe
Stau trăind din amintiri,
Citind scrisorile pictate
Având miros de trandafiri.

[...] Citeşte tot

poezie de Mihai Leonte (19 ianuarie 2002)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

O scrisoare fără verb

Poate mâine-ţi voi scrie
Cu sfială, un rând,
Lăsând noaptea pe-o bancă
Risipită în vânt...
Voi strivi între pleoape
Anotimpuri ce-au fost,
Desfrunzindu-ţi poemul
Înflorit fără rost.
Ochii mei au strigat
Ce-a rămas nerostit,
Haşurând schimnicia
Unui dor viscolit...
Mi-a fost frig şi în vise
Printre umbre în dungi,
N-ai ştiut şi mi-ai dat
Doar tăcerile lungi.
Azi, în golul absenţei
Stă un verb fofilat,
Mi-a fugit din scrisoare,
Ce păcat, ce păcat!

poezie de Mihaela Alina (mai 2023)
Adăugat de Lavinia H
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stană de piatră

E absurd, e nedrept, e ciudat, e urât,
Marea bate în ţărm, cerul bate în ochi,
Parcă suntem cuprinşi de un fel de deochi,
Nu pot face un pas. Te iubesc şi atât.

Aş putea să ajung într-un timp şi-ntr-un loc,
Unde ştiu că poţi fi şi că suferi cumplit,
Aş putea testament sau scrisori să-ţi trimit,
Sau să vin să vă pun, plin de dragoste, foc.

Parcă sunt blestemat, parcă nu am puteri,
Consternat, retrăiesc tot ce e şi ce-a fost,
Nu mai ştiu dacă vrei să şi fac tot ce-mi ceri,
Să te las să te pierzi într-un trist adăpost.

Nu mai ştiu ce e azi, nu mai ştiu ce-a fost ieri,
Despre mâine nu cred că mai are vreun rost.

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!