raci

Avansarea racului...

Propus pentru avansare
-la mai mare!-
racului
nu-i veni să creadă;
ce mama dracului
să însemne?
pesemne că
la o adică
va trebui, ca rac
să fac un pas înapoi
că aşa se întâmplă
printre noi
cei... crustacei;
se consultă
fireşte, cu un peşte
din aceeaşi baltă,
ştiuca tresaltă
la cele auzite,
concluzii pripite,
aluzii, cum că ar avea

[...] Citeşte tot

fabulă de Gheorghe Gurău (5 februarie 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fabula unirii

Racul, observând odată,
Că şi crabu-i crustaceu,
I-a venit ideea-ndată
Să-l invite la dineu,
Pentru a-l face să-nţeleagă,
Evident la un pahar,
Că pe amândoi îi leagă
Un destin comun şi clar.
Mai pe scurt, gândise racul,
"Ca doi brazi într-o tulpină"
Pot să-nfrunte lesne veacul
Prin unirea lor deplină.
Dar mai mult, râul şi marea,
Unde ei trăiesc, normal,
Prin unire-or umple zarea
Cu un stat fenomenal.
Crabul, ascultând fireşte
Planul simplu şi măreţ,
Ciocnind un pahar frăţeşte
I-a spus racului isteţ:

[...] Citeşte tot

fabulă de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La masa Lica si Crabul,
Racu-i-si arata naravul,
Poezie v-or sa scrie,
La un pahar cu veselie

Eu sunt liniştea ta

Tu eşti o furtună, dar cu liniştea mea
Te acopăr în noaptea prea rece
Mă-nconjori plin de ceaţă doar cu dragostea ta
Şi mă doare crunt timpul ce trece

Printre valuri te pierzi dar eu ştiu să te simt
Şi-ţi aştern ţărmul meu la picioare
În furtuna-ţi nebună te acopăr cu-alint
Iar din beznă te-mping către soare

Dar când zile-or veni şi vei fi prea să rac,
Iar eu vis îţi voi fi de departe
Am să-ncerc doar în stropi de iubiri să te-mbrac
Eu sunt liniştea ta.... Tu mi-eşti noapte....

poezie de Mariana Eftimie Kabbout
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe scara omenirii...

pe scara omenirii urcat-am din genune
la naştere şi-n viaţă cobor câte un pic
şi vremilor las vorba s-aud ce au a spune
iar de se-mparte moartea vreau singur s-o despic

călare pe o rază m-ascund de umbra minţii
servindu-mi din cuvinte tăcerea cea mai grea
ca noaptea ce abundă în raiul fără sfinţii
ce-au refuzat să-ntindă stăpânului o stea

mi-e infinitul treaptă şi balustradă clipa
când paşii ce în tremur fac saltul decrepit
spre colţul nebuniei şi-au adormit în pripa
seducţiei fatale... nu-s eu cel toropit

în pântecul hapsânei vom colinda ca racii
şi peste noi de-a pururi vor înfrunzi copacii

sonet de Ionuţ Popa (10 august 2008)
Adăugat de Ionuţ Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singura victorie

Singura victorie pe care omul ar fi meritat
Să o câştige a fost nemurirea,
Dar nu a fost să fie,
Vântul puternic, curenţii marini
Au dus departe acest vis, busolele s-au pierdut,
Vâslele sunt rupte, malurile s-au ascuns sub zare,
Zadarnice lacrimi sărate, o mare de lacrimi,
Caii de mare, dunele călătoare, iluzii.
Marea Sargaselor, cu misterele ei,
Tropicul Racului, ehei, Cuba şi Golful Porcilor,
Nu sunt de acord, propun terapie de şoc,
Morţi ne trezim uneori, ne iubim, da, ne iubim,
În somn, în paturi adânci, tofranil, tryptizol, streaptease?
Nu, mai bine şocuri electrice, le ştie Sindbad cel Rău,
Altfel mă las înşelat de acel trup de flori,
De peisajul ce-mi va asimila treptat trupul şi sufletul.
În jur caii sălbatici aleargă în căutarea sălbaticului stăpân.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lăzbunare

Lăzbunare, lăzbunare, strigă racii din răzoare,
Alcoholul nu e cool că te face matatul.
Ace, apă, sapă, crapă, glonţu-i iute şi te scapă.
Cu îngăduinţă mută poţi o viaţă s-o faci scurtă,
Un sacou, acolo, sfoară se găseşte şi la gară,
Atârnat de tren, de scări, faci lansări în alte ţări.
Ai răbdare, nu spera, puia-gaia te şi ia.
Yalele se-ascund sub presh, tu la Yale să mergi doar fresh.
Ai noroc, la Aveyron au găsit un biberon.
Biberonul e regal, îl predai, primeşti un cal.
Nietzsche sine Deo, hic leo, hic rodeo.
Învaţă zoologhia, să-ţi stăpâneşti soţia.
Vulcanii sunt buni ca foi de tutun.
Thiere avea o salatieră, noi trăim în altă eră,
samovarul fu la modă, cine ştie azi de Skodă?
Martorii ne vin din Marte, crede-i cine vrea şi poate,
Drahma, krona şi cu lira au exterminat vampira,
Iar ca semn că te liubesc, colo gios mă fiscălesc.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dispar mejdini

Dispar mejdini, dispar curele
Ingurgitate de moşii
Şi vechi himere cu stafii
Aduc vechi boli şi noi boli grele.

Ne-aliniem la noi structuri
Şi da şi nu şi nu şi da,
Trădarea-i boala cea mai grea,
Tot mai flămânde-s multe guri.

Iar noi, nici pasul nu-l batem pe loc,
De-o vreme lungă suntem raci,
Dăm înapoi mereu, arăm cu vaci,
Cerneala ni se uscă-n toc.

Dăm cu amnarul ţigărilor de foi, foc
Şi ne tot plângem că nu am avut noroc.

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu şi ei

O luptă-i viaţa, deci te luptă
Desculţ şi cu cămaşa ruptă
Cu burta şi cu faţa suptă
(Tu lupţi şi alţii se înfruptă)

Dar nu-ţi pierde nicicând elanul
Şi nici în gând să nu-ţi schimbi planul
Luptă cu toţi! Luptă cu clanul!
(Tu lupţi şi lor le vine banul!)

Ei... nu-i aşa de negru dracul
În viaţă totul e atacul
Luptă! Nu da-napoi ca racul
(Tu lupţi, iar ei îţi iau caimacul!)

În viaţă totul este tonul
E foarte inutil pardonul
Deci vieţii ca să-i ţii isonul
Tu luptă! (Ei să-şi ia ploconul!)

[...] Citeşte tot

poezie de Corneliu Sofronie
Adăugat de cristina
Comentează! | Votează! | Copiază!

În scoică stau lejer ca-n brişcă

În scoică stau lejer ca-n brişcă...
Mă poartă-un cal de mare trap
Să văd dacă plan(c)tonul mişcă
Şi toţi supuşii mei au cap.

Şi primul care-mi iese-n cale
E-un rac cu ochii de piper
Fierar cu cleşti şi fără foale
Cu mersul în marşarier.

Urmează fiinţe fără maţe
Ce-mi fac la reverenţe, zeci!
Doresc cu snopul lor de braţe
Să mă îmbrăţişeze, deci!

Aşa cum văd se tot perindă
În vis supuşi pe lângă brişcă
E ca-ntr-o noapte cu colindă...
Când tot ce este viu se mişcă!

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-a fost doar poveste!

Cirezi de nuci goneau desculţe-n păr
Şi umbra lor nu ne făcuse cruci
Din miez de fragi nu ne cădea vreun dor
Nici ierbii calde nu-i eram năluci.

Cu cleşti de raci ne apucam de zori
Genunchii ne strângeau prin iarba udă
Şi timpul ni-l legam pe tălpi cu sfori
Gustând amorul de pe carnea crudă.

Zâmbeau gonaci de vânt pe-obrajii rumeni
Iubirea noastră se-mbrăca în floare
Pe buze ne scriam cu dor de cremeni
Topind zăpada din scrisori de soare.

Tu ai plecat, târziu, când osul vieţii
Ţi-a pus năframa peste viul grai,
Uscând în mine, peste tot, nămeţii
Rămaşi în tolba cu-nfloriri de mai.

[...] Citeşte tot

poezie de Doina Bezea (25 noiembrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!