Poezii despre raci
45 de poezii despre raci.
Livada
mai am atîtea amintiri
de care voi să scap
-un car întreg cu coviltir
și altul cu proțap
și curg la vale trași de boi
la deal de draci
ș-apoi se-nhamă când strigoi
când stol de raci
și mă trezesc într-un târziu
printre martiri
plantând livadă in pustiu
cu amintiri..
poezie de Iurie Osoianu (15 decembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Avansarea racului...
Propus pentru avansare
-la mai mare!-
racului
nu-i veni să creadă;
ce mama dracului
să însemne?
pesemne că
la o adică
va trebui, ca rac
să fac un pas înapoi
că așa se întâmplă
printre noi
cei... crustacei;
se consultă
firește, cu un pește
din aceeași baltă,
știuca tresaltă
la cele auzite,
concluzii pripite,
aluzii, cum că ar avea
[...] Citește tot
fabulă de Gheorghe Gurău (5 februarie 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!


Fabula unirii
Racul, observând odată,
Că și crabu-i crustaceu,
I-a venit ideea-ndată
Să-l invite la dineu,
Pentru a-l face să-nțeleagă,
Evident la un pahar,
Că pe amândoi îi leagă
Un destin comun și clar.
Mai pe scurt, gândise racul,
"Ca doi brazi într-o tulpină"
Pot să-nfrunte lesne veacul
Prin unirea lor deplină.
Dar mai mult, râul și marea,
Unde ei trăiesc, normal,
Prin unire-or umple zarea
Cu un stat fenomenal.
Crabul, ascultând firește
Planul simplu și măreț,
Ciocnind un pahar frățește
I-a spus racului isteț:
[...] Citește tot
fabulă de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


La masa Lica si Crabul,
Racu-i-si arata naravul,
Poezie v-or sa scrie,
La un pahar cu veselie

Pomișorii
săracii pomișori
săracii nuci
crescuți ca biscuiții umflați monstruos
în buzunare precare, să
racii pomișori plantați
săracii
cu ambalaj cu tot (?!) cu sentimente
precare de acei emigranți
care nu
adoră ungaria, patria, ma
mă, și nu
vor prinde maturitatea
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Racul de râu, racul european sau racul nobil (Astacus astacus, sin. A. fluviatilis)
Era odată abundent
Pe-ntregul nostru continent,
Mâncat întâi de nobilime,
Apoi mâncat și de prostime.
E cel mai scump, dar ce folos
Că-i racul cel mai delicios,
Căci racul nostru milenar
E azi din ce în ce mai rar,
Căci apa i-o tot poluăm
Și astfel îl periclităm:
E-aproape-o specie relictă,
Iar în curând va fi extinctă.
poezie de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (1 februarie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hamsia
O spun cu toată duioșia,
Când Domnul a făcut hamsia
Și șprotul, codul, roșii raci,
El s-a gândit la cei săraci,
Să aibă, bieții, ce mânca,
Să aibă și ei ce-mbuca.
Deși și codul, dragi ciraci,
E-un pește tot pentru săraci,
Precum se spune în norod,
Cu banii pentr-un kil de cod
Iei vreo trei kile de hamsie
Și poți trăi și-n sărăcie.
poezie de George Budoi din Peștii, pescarii și pescuitul în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (25 martie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!


Cântec de dragoste la marginea mării
Cu gleznele julite, eu te pandesc cand treci
printre rocile tarmului, reci.
Marea se va preface-n pasari stravezii,
cate le-ncap ochii deschisi spre ea,
si vor zbura falfaind, cand ai sa vii,
pana-n piscul vazduhului cu o stea.
Vor ramane prapastiile si pesterile goale,
pestii vor plesni aerul prabusit cu cozile,
starnind margeanele domoale
ai corzile.
Uite, epava corabiii lui Simbad marinarul
cu un colt se sprijina-n scoicile cenusii,
cu un varf injunghie-n mijloc clestarul,
peste toate puntile alearga raci vii.
Iti daruiesc o stea de mare, un crab si un delfin!
Adu-i in spinare pana la nisipuri.
Ma voi preface orb si am sa vin
[...] Citește tot
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Cântec de dragoste la marginea mării
Cu gleznele julite, eu te pândesc când treci
printre rocile țărmului, reci.
Marea se va preface-n păsări străvezii,
câte le-ncap ochii deschiși spre ea,
și vor zbura fâlfâind, când ai să vii,
până-n piscul văzduhului cu o stea.
Vor rămâne prăpăstiile și peșterile goale,
peștii vor plesni aerul prăbușit cu cozile,
stârnind mărgeanele domoale
și corzile.
Uite, epava corăbiii lui Simbad marinarul
cu un colț se sprijină-n scoicile cenușii,
cu un vârf înjunghie-n mijloc cleștarul,
peste toate punțile aleargă raci vii.
Îți dăruiesc o stea de mare, un crab și un delfin!
Adu-i în spinare până la nisipuri.
Mă voi preface orb și am să vin
[...] Citește tot
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Pe scara omenirii...
pe scara omenirii urcat-am din genune
la naștere și-n viață cobor câte un pic
și vremilor las vorba s-aud ce au a spune
iar de se-mparte moartea vreau singur s-o despic
călare pe o rază m-ascund de umbra minții
servindu-mi din cuvinte tăcerea cea mai grea
ca noaptea ce abundă în raiul fără sfinții
ce-au refuzat să-ntindă stăpânului o stea
mi-e infinitul treaptă și balustradă clipa
când pașii ce în tremur fac saltul decrepit
spre colțul nebuniei și-au adormit în pripa
seducției fatale... nu-s eu cel toropit
în pântecul hapsânei vom colinda ca racii
și peste noi de-a pururi vor înfrunzi copacii
sonet de Ionuț Popa (10 august 2008)
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!


Lăzbunare
Lăzbunare, lăzbunare, strigă racii din răzoare,
Alcoholul nu e cool că te face matatul.
Ace, apă, sapă, crapă, glonțu-i iute și te scapă.
Cu îngăduință mută poți o viață s-o faci scurtă,
Un sacou, acolo, sfoară se găsește și la gară,
Atârnat de tren, de scări, faci lansări în alte țări.
Ai răbdare, nu spera, puia-gaia te și ia.
Yalele se-ascund sub presh, tu la Yale să mergi doar fresh.
Ai noroc, la Aveyron au găsit un biberon.
Biberonul e regal, îl predai, primești un cal.
Nietzsche sine Deo, hic leo, hic rodeo.
Învață zoologhia, să-ți stăpânești soția.
Vulcanii sunt buni ca foi de tutun.
Thiere avea o salatieră, noi trăim în altă eră,
samovarul fu la modă, cine știe azi de Skodă?
Martorii ne vin din Marte, crede-i cine vrea și poate,
Drahma, krona și cu lira au exterminat vampira,
Iar ca semn că te liubesc, colo gios mă fiscălesc.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre raci, adresa este:
