Poezii despre roșu și ruj
poezii despre roșu și ruj.
Femeie peisaj
Femeie,
asemenea unei femei peisaj
m-ai perceput
și iubit.
M-ai iubit
cu câmpiile mele,
cu văile mele,
cu grotele și colinele mele,
cu întinderile și sarcinile
din corpul meu.
M-ai iubit
ca un val
calm, demontat
și te-ai lăsat purtat
în grizaiul
norilor
care mă traversează.
M-ai văzut femeie
în rujul buzelor mele
lăsat pe obrazul fiului meu
[...] Citește tot
poezie de Elizabeth Grech (2018), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ruj
sângele tău este pasăre
cu aripile între două lumi
ia forme și culori
potrivit intențiilor
(apropo de pavaje
unui iad prezumtiv
și de foamea
de o îmbrățișare -
gestul în sine
nici nu mai contează)
vine Ultima
își țuguie buzele
în oglinda oaselor tale strălucinde
și se fălește cu un roșu
impecabil
zborul abia acum
începe
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt
Sunt pomul cel cu mere roșii,
În vârf se leagănă luceferi.
De trunchi se scarpină leproșii
Hulind pe oamenii cei teferi.
Sunt floarea cea în chip de liră,
Nascută într-o vreme crudă.
Căznitul suflet o admiră,
Bețivul peste ea se udă.
Sunt cartea cea cu pagini sfinte.
Pe față preoți o sarută,
Pe spate scârnave cuvinte
Înșiră golănimea brută.
Sunt o albină truditoare
"Fardată" cu polenul Lunii.
Mă ponegresc mereu lăidacii
Rujați cu roșul Uniunii.
[...] Citește tot
poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
femeile fericite își țin viața
în valize captușite cu atlas roz
au poze cu pui de rinocer alb
și își coafează părul precum medusa
siropul prăjiturilor făcute de ele
vindecă răni din dragoste
scriu cărți cu dermatograful
pe mijlocul oglinzii
cine ar mai vedea cearcănele
de pe inimă
când la îndemână e mereu un ruj roșu
și o cutiuță muzicală în care
cântă o mierlă gheișă
alunecările femeilor fericite
sunt niște arabescuri
pe o catifea stacojie
pe care la urmă își vor depune
[...] Citește tot
poezie de Luminița Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Conversație telefonică
Prețul părea rezonabil, locația
Nu conta. Proprietara a jurat că locuia
În afara spațiilor comerciale. Mai rămânea
De făcut o mărturisire. "Doamnă", am avertizat,
"Urăsc călătoriile ratate eu sunt african."
Tăcere. Tăcerea zgomotoasă a celor bine crescuți. Vocea a revenit,
Vopsită cu ruj de buze, sugerând apropierea
de un portțigaret aurit. Am căzut, prostește-n plasă.
" CÂT DE NEGRU?"... Auzisem bine...
" EȘTI MARONIU SAU FOARTE NEGRU?"
Buton B. Buton A.
Putoare de respirație râncedă gen ascunde-te și vorbește.
Separeu roșu. Cutie poștală roșie. Autobuz supraetajat
Plin de gudroane.
Era real! Jenat de
Tăcerea lipsită de maniere, cedez
Uluit și cer politicos o explicație.
Grijulie cum era, modulând accentul
"EȘTI NEGRU SAU BLOND BLOND?" Mi s-a aprins becul.
" Vreți să spuneți precum ciocolata obișnuită sau ciocolata cu lapte?"
[...] Citește tot
poezie de Wole Soynka, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea mea și-a pus mărgele
Iubirea mea și-a pus mărgele
Pe furiș.
Credea poate că așa
N-o să se mai uite nimeni
Nepoftit
În ochii ei.
Mărgele verzi...
Iubirea mea și-a pus mănuși
De dantelă.
Credea poate că așa
N-o să-i mai vadă nimeni
Nesilit
Mâinile-n tremur.
Mănuși negre...
Iubirea mea s-a dat cu ruj
Colorat.
Credea poate că așa
N-o să-i mai caute nimeni
[...] Citește tot
poezie de Gabriela Chișcari (31 iulie 2012)
Adăugat de Gabriela Chișcari
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tomnatic amurg
Se îngână încet, nesigur, canicular sfârșit,
Cu schimbător amurg în toamnă sângerie
Băută-n căni de must din ruginii de vie,
Mânjind pân' la urechi un soare-n asfințit.
În verde sidefat se mișcă frunze-n ramuri
Se desenând pe un cer albastru în ton de mov,
Cu nori, din bulbucați, în pieptănat alcov...
Și picuri se preling pe aburite geamuri.
Adie un pic de umed pe dermul cald de-o vară
În bronz turnat, sub bluza de-un crem de in topit,
Zbătându-se, cum flutur în zbor neobosit...
Și perle se răsfrâng sub ruj lucind, de ceară.
Din acoladă fină, se prelungind pe coapse,
Răsare, să dispară, un ring pe-un inelar,
În palma masculină de-un ins crepuscular...
Și-n doi, pe sub castani, se trec uniți... sinapse!...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (28 august 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pure poison
Ahh... ce să mai fac...
Mă arzi străvezie făptură
Cu abur de otravă pură...
In goluri de mercur roșu,
Mor in cenușă de gene
Cuprins de șerpi de dor
Ce muscă inveninați
De inima ce-i descântă
Cu tahicardii juguite
De ale tale cuvinte
Ce le aud acolo...
In zarea de nud
Unde ochii au plecat
De demult...
Și m-au lăsat orb și surd...
[...] Citește tot
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Coșmar senzual
O imagine surdă se cațără pe cearceafuri imaculate,
Unde pielea se taie în cute de apret,
Se unesc două așteptări emotive...
Un gol imens și un pachet de țigări stinse.
Pe ploape o noapte de cofeină, așterne praful,
Un simbol poartă urme de ruj roșu aprins...
Spre niciodată!
Construim atingeri senzuale imaginare,
Când dorințele animalice ne posedă liric.
Fără cenzură sângeroasă, muști puternic
Din păcatele buzelor mele...
Un frig îmi cutreeră reacțiile onduirilor
Și mă găsesc eliberând carnea-ți din unghiile-mi lungi.
Și cedez...
Și mă las dusă de dansul trupurilor împreunate
Eliberând sunete guturale în neant,
Necunoaștere, nevoie, naivitate, nicăieri...
Mă ridic și privind răsăritul, zâmbesc...
A fost doar un vis, unul de care trebuie să mă feresc!
poezie de Florinow Maria Luca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Linii și Dumnezei
O linie din palmă e deja trasată cu ruj roșu.
Pliuri călcate la fustă și dresuri care lasă picioarele reci.
O poruncă despre nesiguranță și vulnerabilitate.
O poveste cu o coastă de bărbat,
O putere ascunsă.
O mască bătută în pioneze pe o piele de porțelan.
O linie din palmă e deja trasată de iarba verde și gustul de lapte cald.
Păpușa cu un ochi căzut, cu mâinile de plastic
Mușcate cu durere la fiecare injecție. Fluturele mort
Îngropat într-o cutie de chibrituri în spatele casei.
Frica de Dumnezeu și de carpeta din sufragerie
Cu o Sfântă Marie în dreapta căreia stau îngerii
Iar în stânga... ard păcătoșii cu gurile deschise.
Buline roșii în loc de note, primite de la școală, înțepate cu bolduri în carpetă.
Frigul din odaie... opaițul cu ulei... carnea de pui arsă în foc.
O linie din palmă se ascunde și oricât o spăl,
cu săpun de casă,
Nu o pot vedea.
[...] Citește tot
poezie de Claudia Ciobanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre roșu și ruj, adresa este: