Poezii despre rochii și visare
poezii despre rochii și visare.
Rochia roșie
De mică-am spus la toți și în tot locul:
Când voi fi mare și independentă
Voi avea o rochie roșie ca focul,
Cea mai frumoasă și impertinentă.
O voi purta pășind înalt și lent
Și-un domn îndată-o să mă vadă.
Va fi vară - el, delicat și-atent,
Și vom aprinde-ntreaga stradă.
Va fi desigur brav și fin - cu stare,
În loc de ochi având două smaralde,
Cu părul ca nisipu-n soare
Și buze ce nu pot minți, de calde.
M-am visat mereu frumoasă și deșteaptă
Și onorată de oameni în oraș
Sunt acum femeie pe de-a-ntregul, coaptă.
Și am rochia din vis pe umeraș.
poezie de Dorothy Parker, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vise și iluzii
Lui D. I. R.
Visam la rochia de mireasă
S-o port când viile se coc.
Voiam să-ți fac iubire, casă
Și să strâng toate la un loc.
De miere a fost toată vara.
În stăpânire m-ai luat
Și m-ai făcut să ard ca para.
Erai al meu cu-adevărat!
Învăț acum dorul de tine
Tânjesc de calde mîngâieri
Și simt că ești partea din mine
Lăsată într-o gară, ieri.
poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Buburuza
Buburuză mititică,
Gingașă și frumușică,
Când pe mână te-ai oprit,
Din visare m-ai trezit.
Zbori, trăiește a ta viață!
Tot pe flori și pe verdeață
În rochița cu buline,
Cu aripiorele-ți fine.
Îmi doresc să zbor ca tine,
Peste dealuri și coline,
Să văd țări îndepărtate
Și tărâmuri neumblate.
De-aș avea și ajutor,
Tot n-aș reuși să zbor.
Rămân jos, iar tu-n înalt
Zbori spre-al lumii împărat.
poezie pentru copii de Maria Nina Mihăiță din Lumea copilăriei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Regal
Eu sunt doar umbra unui vis,
Sunt un cuvânt rănit mortal,
O piatră stinsă de opal,
Eu îți sunt visul interzis.
Ce este drept, ce mi-e permis,
Când cercul s-a făcut oval?
Eu sunt doar umbra unui vis,
Sunt un cuvânt rănit mortal.
Și totuși ușa ți-am deschis,
Azi te invit la un regal,
Cuvintele ce ți le-am scris
Au îmbrăcat rochii de bal,
Eu sunt doar umbra unui vis...
rondel de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
s-a-ntâmplat azi noapte să te visez
rar
foarte rar
dar se mai întâmplă
și oricum te caut printre vise
ca printre hârtiile mele vechi
cu poezii
văzusem un documentar
cu ada lovelace
și-n visul meu tu erai ada
îmbrăcată ca atare
într-o grădină cu trandafiri
ca-n rochia de acum câteva zile
și-mi spuneai ceva
dar era foarte mult zgomot
și nu știu să citesc de pe buze
poezie de Dan Iancu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Devenire
Am fost floare de măr,
într-o copilărie frumoasă,
prințesa cu rochia roz.
Visam,
să devin un măr de aur.
Lumea-și vedea încă de ale sale
când sămânța mărului
a încolțit miraculos.
Și, cum Dumnezeu
ne împlinește mereu visele,
azi mă regăsesc întreit.
Pe cea mai tânără
ramură, o floare nouă
cântă soarelui de,, ziua bună!,,.
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pașii pierduți
Sculptez gheața
din inima ta
cu flori de iubire
târzie
cad din ochi
cascade de scântei
pe rochia de mătase
cu dor flămând
te-am căutat
în cântecul viorii
pe aripă de vis
care învinge
tu ești un țărm
ce liniștește marea
când valuri de furtună
o risipesc
pașii pierduți
puțin se mai zăresc
la poarta minții.
poezie de Maria Ciobotariu
Adăugat de Maria Ciobotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zi de post
Nu zici nimic. Eu plâng și-adorm visând cu tine.
Se face că mă placi și imi zâmbești cu ochii.
Mă-ntorc pe-o parte, ba pe alta, imi e bine. Dar nu. E numai vis. Deschid dulapul, caut rochii,
Să ma imbrac provocator. Pe buze ruj aprins,
La ochi un rând de gene. Visez că m-ai cuprins
De mijloc. Nu o faci. Te temi sa nu mi-l frangi.
Aș vrea să-l rupi, apoi să-ti pară rău, să plângi.
Degeaba ruj, degeaba gene, rochițe fară rost.
Tu nu mă vrei. Și știu de ce. Azi este prima zi din post.
poezie de Magdalena Rus
Adăugat de Magdalena Rus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alint de stea
Ajută-mi rochia ca să cadă,
La pieptul tău să mă aduni,
Vreau ochii tăi vrăjiți să vadă,
Umbrele lunii peste sâni
Rănește-mă încet, erotic,
Dar vindecă-mă mai târziu,
Într-un decor de vis, exotic,
Sub cerul nopții, argintiu
Și să nu adormim devreme,
De fapt, să nu dormim deloc,
Să fim iubirea care geme
În al plăcerii tainic joc
Hai lasă rochia să îmi cadă,
Chiar dacă par că nu aș vrea,
Să fiu a ta, să-ți fiu întreagă,
Iar tu să-mi fii alint de stea.
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
țin minte cum priveam amândoi apa
arpegiind liniștea
și răsturnările ei
norii
niște poduri
peste cântecul nostru
mă luai de gât
ascunsă într-un râs
(eu îți aglomeram buzele
cu visul meu de-o teamă)
ce rost avea ploaia
pe rochia ta albă?
lumea ne ratase demult
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre rochii și visare, adresa este: