Poezii despre secunde și visare
poezii despre secunde și visare.
* * *
Toltecul e un artist al Iubirii,
Un artist al Spiritului,
Care creează în fiecare moment al vieții sale,
În fiecare secundă, cea mai frumoasă dintre arte -
Arta de a Visa.
Viața nu este altceva decât un vis,
Iar dacă noi devenim artiști
Care își creează viața în iubire,
Visul nostru poate deveni
O capodoperă.
poezie de Miguel Ruiz
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mereu...
Mereu voi cânta dragostea ta,
Mereu o voi cânta, chiar și când ploaia mă va cuprinde,
Când bolțile reci, de sub ochiul de stea,
Vor alunga lumina, ce sta cuminte...
Nimicul va crede atunci c-a-nvins,
Că timpul n-a existat nicio secundă,
Că moartea a fost visul din vis
Dorit de particula devenită o undă!
Dar inima mea nu va-nceta
Să-și audă-n ecou valul de mare
Dragostea ta ce necontenit va cânta
Norilor ce se-adună în zare...
poezie de Alexandru Răduț din volumul de versuri Călători (2019)
Adăugat de Doina Moldovan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorință
Învață-mă uitarea -
dorință de șoaptă printre secunde
învelește-mă și privește-mă dând visele la o parte
de amintire
Visele nu-s altceva decât oglinzi care nu se sparg
ci doar curg în trecut
când ne trezim în noi
Alerg spre aer în visul întredeschis în care știu că visez
și spintec cu buzele respirația ta
poezie de Alice Diana Boboc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai aproape cu o secundă
Lasă-mă o secundă
Mai aproape de tine,
Să-ƫi aud respiraƫia.
Mai lasă-mă o secundă
Oriunde ne vom afla,
Să-ƫi ghicesc gândul.
Mai lasă-mă o secundă
Să te visez,
Aproape de mine.
Mai aproape de vis,
Vino și tu,
cu o secundă,
poezie de Alin Zamfir
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire
Iubire, a nopților fecioară
Litere pe o bucată de hârtie
Cuvinte pe tâmplele timpului
Secunde în paharul meu de vin
Parfum în flacără de lumânare.
Sau patul viselor mele!
Gene închise,
Un strigăt de plăcere
Miere în urechi
Dulce adiere
Iubire, toartă potirului însetat
O piatră ruptă dintr-un munte
Un sunet,
Un zbor spre comete
O mare care în gându-mi se zbate
Doar la țărmul ei.
poezie de Diodor Firulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorul Danseaza
Văd dorul cum dansează
În umbre argintii
Îndrăgostiți visează
Flori albe și câmpii.
Plutesc și delirează
Pe dealuri, peste vii
Fluturi ce-n zbor flirtează
Secunde cât sunt vii.
Secunda lor durează
Eterne veșnicii
Și clipa ce dansează
E numai bucurii.
Aș vrea și eu, cu dorul
În zbor să pot pluti
Cu mâna, vântul
De-aș putea opri, secundele
Le-aș transforma in veșnicii
Pe tine iarăși
Atunci eu te-aș iubi
Și viața-ntreagă doar ție
[...] Citește tot
poezie de Monica Trif
Adăugat de Monica Trif
Comentează! | Votează! | Copiază!
Astă-zi
tu fluture roșu pe o floare albă
bagă timpul în somnul tău cu vise
și-l vei alungi atât cât să-ți ajungă
vei trăi o secundă cât o viață și o
viață cât o secundă
vei trăi în trecutul prezentului viitor
ori în prezentul viitorului trecut
sau poate în viitorul trecutului prezent
vei putea
plin de iubire să calci curat peste șerpi
poezie de Vlad Scutelnicu din Piramida Ka-zar (2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă dor...
ma dor secundele
ce-mi traverseaza trupul
indezirabil...
ma dor poemele
cele care niciodata ni-ti patrund
inlauntru;
ma dor visele
in fiecare dimineata
la observarea realitatii;
si viitorul ma doare
cand vad ca esti rece
la patimile mele;
ma doare fiinta ta,
un ghimpe de gheata
in inima mea...
poezie de Andrei Lupu
Adăugat de wolfpress
Comentează! | Votează! | Copiază!
Secunda cât o veșnicie
nu uita că în tine locuiește un înger așa mi-ai spus cândva
nu lăsa niciun gănd să aștearnă peste el
straturi de noroi
aripile lui îți poartă visele la înălțime
o lumină caldă te așază în genunchi
o primești cu sfințenie
pasul ți-e greu ca o vină nedescoperită
uneori imensitatea doare ca o mare de cioburi
dar o singură secundă ajunge
să ne împlinească visul
poezie de Nuța Crăciun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Încremenire
Prea multă lâncezeală!
Parc-au încremenit secundele în inima lumii
Au rămas vraiște toate ferestrele,
încât, tiptil-ltiptil, poți umbla desculț prin visurile fiecăruia.
Atât de multă apatie
atât de mult spațiu rămas gol,
de crezi că totu-i un deșert
în care nu mai ai repere,
în care și ecoul doarme dus.
Și-a rătăcit și luna felinarul
și-orbecăie după el
prin nisipuri mișcătoare.
În noaptea adâncă
au uitat cocoșii să cânte de trei ori.
Pe spatele curbat al lumii
își rupe timpul hainele de disperare...
Visez o ploaie rece, pură,
care scutrcircuitează greaua lîncezeală
și-aprinde fitilul altădată viu al zilei.
poezie de Nela Talabă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre secunde și visare, adresa este: