Poezii despre semafor și verde
poezii despre semafor și verde.
De dor
Mergând prin noaptea dimineții
Către aroma de cafea...
Un gând ieși din umbra ceții:
Eu sigur vreau, dar ea o vrea?
Și calc pedala cu putere,
Văd semafoare tot mai verzi...
Ajung și-mi spune cu plăcere:
Ioiii!... de ce mă enervezi?...
poezie de Suflețel și atât... (20 octombrie 2020)
Adăugat de Suflețel și atât..
Comentează! | Votează! | Copiază!
Galben
galbenul semaforului
îmbolnăvește frunzele copaci
lor nu le pasă de verde
s-au îngălbenit
fără rețineri sau prejudecăți
semaforul e verde
ele, frunzele rămân galbene
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
strada își pierde identitatea
în intersecții
semafoarele verzi
asigură hrana
câinilor singuri
uneori (semafoarele)
clipocesc un alt fel de roșu
eroii sunt prea grăbiți
să joace ultimul act
pe galben intermitent
șuieră vântul
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Verdele din semafor
El e timp care mereu ne iubeste
Cu ochii mari si fruntea lui lată
Privirea din timp nu ne ocolește
De gresim si noi iubim ne iartă
Ne îndeamnă tăcut pe o pistă
Iubire este în prezent si in viitor
Fără iubire nici timpul nu există
Este al vietii verdele din semafor
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aceeași zebră
Nicăieri drumurile nu te așteaptă...
Poți păși pe cărări cu sânge uscat,
Semafoarele vor fi verzi,
Poliția te privește,
Prefer amenzile pe hârtie!
Dacă radarul tău mi-ar asculta inima,
Mi-ai lua pe loc carnetul
De... orice vrei tu.
Poate fi altfel decât ce vreau eu,
Orizonturile sunt deschise,
La fel ca pașii tăi,
Vânăm aceeași zebră,
Spune-mi,
Are rost să traversez?
poezie de Mircea Țenche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vlog
mi te reamintesc la ultimul semafor
înainte de culoarea verde ochii tăi căprui
făceau autostopul buzelor mele
mergeai în aceeași direcție cu soarele
pe partea inimii era loc pentru un pasager
semne pesemne mereu semne alte însemne
staționarea interzisă sens unic linie continuă
cineva trăgea clopotele apusului
conștiința făcea semnul crucii
pe liniile tramvaiului am plecat
cu Dumnezeu înainte
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Semaforul fericirii
Mierea prelungă a priviri
Sub ghilotina despărțiri
La semaforul fericiri
Se topea cu fiecare pas
În zâmbete de bun rămas
Culeasă de pe fagurii pielii
În clipele cu miros de tei
Din privirea căpruie a ei...
Și neașteptat s-au inversat
Când pe roșu sa schimbat
La trecerea de pietoni
A fericiri și iubiri...
Și acum așteptăm monotoni
Să se facă verde pentru priviri
Umblând cu ochii ei
Și poate și ea cu ai mei
Pe două trotuare despărțite de o zare
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ne vom iubi o viață și o noapte
Sentimentele urcă pe semafoare invizibile,
Puncte încărcate cu prelungiri carnale,
Avansez adulmecând linia verde
Definită între două aripi cardinale.
Un nod de grâu îmi ține suflu-n mâini,
Lunec ușor prin noua lui culoare,
Sunt îndrăgostit nebunește de maci,
Depărtarea de tine, iubito, mă doare.
Culorile vieții pun zebrele sub roți,
Semaforu-i în inimi cu sensuri brodate,
Ți-am promis de la primele săruturi
Că sub el ne vom iubi o viață și-o noapte!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu ce se servește poezia?
Poezia se servește cu dragoste,
a șoptit fata aceea cu ochii mari și umezi, de după colț.
Poezia se servește cu o mângâiere pe frunte,
a rostit repede un copil și a fugit intimidat.
Cu o cană de lapte cald și biscuiți,
a spus femeia cu capot verde, care întindea rufe pe sârmă.
Poezia se servește cu o cafea neagră și în timp util,
a mustăcit din mașină, la semafor, un șofer grăbit.
Poezia se servește cu puțină tărie,
a mormăit un chefliu moleșit pe o bancă.
Noi servim doar epitafuri cu medicamente,
a zâmbit un medic cu cinismul unui salon de spital.
Ascult, merg mai departe și iar întreb:
Voi știți cu ce se servește poezia?
poezie de David Daniel Adam (22 iulie 2020)
Adăugat de David Daniel Adam
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sâmbăta
În stația bătrână de-autobus
Ne întâlneam.
O dată pe lună. Știam că e sâmbăta.
Dar într-o sâmbătă nu te-ai oprit.
Te-ai dus, te-ai dus...
Nu cred să te fi durut
Stropii grei de la șoseaua-n
care noi ne întalneam.
Din ochi îmi arătai c-acum
e roșu la semaforul care,
îmi puneai mâna ușor,
pe braț.
Și-mi șopteai printre
zgomote și-njurături:
Cât mă iubești tu de tare!
Acum,
la-același semafor,
ochii-albaștri sunt doar verzi.
[...] Citește tot
poezie de Mihaela Zahari
Adăugat de Ella
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre semafor și verde, adresa este: