Poezii despre somn și vamă
poezii despre somn și vamă.
Se bate miezul nopții...
Se bate miezul nopții în clopotul de-aramă,
Și somnul, vameș vieții, nu vrea să-mi ieie vamă.
Pe căi bătute-adesea vrea mintea să mă poarte,
S-asamăn între-olaltă viață și cu moarte;
Ci cumpăna gândirii-mi și azi nu se mai schimbă,
Căci între amândouă stă neclintita limbă.
poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Anno domini
Intrat-a noaptea-n burg, fără de vamă.
Și-i dat să ningă iar sub ore sure.
Tânjesc pe streșinile catedralei
medievale duhuri de pădure.
Bătaia ceasului stârnește liliacul
din somnul lung, în care s-așezase.
Cenușa îngerilor arși în ceruri
ne cade fulguind pe umeri și pe case.
poezie celebră de Lucian Blaga din La curțile dorului (1938)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când somnul
mi se sufocă de-ntuneric,
tușește până se deschide
ușa coliviei de pământ.
Îmi văd sufletul zburând spre cer.
Aș vrea să aud
ce promisiuni exersează
pentru-nduplecarea vămilor.
Fâlfâie în juru-i
tristețea
cum o pasăre de pradă
în ghearele căreia
mi se zbat gândurile.
poezie de Eleodor Dinu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un pumn de sare
dunărea îmi leagănă somnul
în port se mai întorc
doar marinarii care au iubit
aceeași femeie
un vapor alb
taie canalul singurătății
malul s-a rupt în șapte vămi
și o lacrimă
la porțile de fier trebuie
să plătesc pentru un vis
n-am la mine decât un pumn
de sare
poezie de Carmen Secere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe multe drumuri
Pe multe drumuri, pe multe, se-ncearcă
gândul spre tine. O, sfârșitul acela de zi,
peste care căzură grabnice brume!
În grădina mea florile
spre alte foarte înalte poieni tânjind
mai invocă și-acum
lumina ta fără de nume.
Unde dormi astăzi - nu știu. Nici un cântec
nu te găsește. Astăzi
tu ești unde ești. Iar eu aci. Depărtarea
a pus între noi carul cel mare pe cer,
apele-n văi, focul în noapte pe dealuri,
și pe pământ a pus anemone și patimi
cărora ziua nu le priește.
Ca o poartă s-a-nchis. Nici un semn nu străbate
vămile, vămile.
poezie celebră de Lucian Blaga din Nebănuitele trepte (1943)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vine vremea
Vine o vârstă, vine o veste, vine o vreme,
Vine o vamă, vine o voce, vine, cheamă,
Cheamă ziua, cheamă ora, cheamă clipa tuturora.
Cheamă, pleacă, vine, este!
Vine vama să-mi măsoare porția de har,
Vine vama cu închisoare, căci am fost tâlhar.
Vine ziua să coboare discul meu solar,
Vine ziua să fiu boare, cer și aer clar.
Vine vestea să-mi strecoare că respir mai rar,
Vine vestea că-i răcoare pe itinerar,
Vine ora care doare, scrisă în calendar,
Vine ora ca odoare să vă las în dar.
Vine vârsta cînd dogoare patul de coșmar,
Vine vârsta de rigoare și de somn sumar.
Vine clipa să înfioare mitul necesar,
Vine clipa cînd mioare în folclor tresar.
[...] Citește tot
poezie clasică de Romulus Vulpescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Număr cercuri desenate
cu sevă de timp muced
pe cioturile inspirației
tăiate
de securea necuprinderii.
Între mine și
teroarea pustiului hotărât
să dea ocol infinitului
există un cortegiu de vămi
fericite
să pună piedică la optimismul
morților incurabili.
Mi-am ancorat nașterea la
țărmul unui crepuscul păzit
de corali cu vârsta evadată
din somnul stupid
al adâncului -
garaj
pentru epave de incertitudini.
poezie de Eleodor Dinu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cer înflorit
Pe mormântul mamei plouă,
Cerul parcă-i după somn,
Încolțind iubire nouă:
Ție doamnă, mie domn!
Ți-a-nflorit mormântul, mamă,
Căci în ziua de Florii,
Cerul te primea la vamă
Bucuros, cu bucurii...
Cât ai îndurat, măicuță
Să mă vezi din cer zâmbind,
Roagă-te și-acum, drăguță
Pentru mine, mulțumind.
Să mai înfloresc o dată
Din rugăciunea-ți curată,
Din ochii-ți din cer plouată,
Să răsar, să fiu iar tată!
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Visul
Obsedat de câte un vis pe care
îl țin minte când mă trezesc,
dar nu aș putea să-l povestesc.
------------------------
Neștiut periplu visul
În oceanul de mister
Unde s-a deschis închisul
Altei vămi în efemer
Ce-ai să faci cu-atâta beznă
Spirite înaripat
Când inelul de la gleznă
Țintuiește-te de pat?
Ești aici. Dar și departe
Dormi. Dar și călător-ești
Într-o lume ce desparte
Cerul de cele lumești
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Vestitorul (1999)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Ființa iubitei
O, vreme, nu-atinge ființa iubitei,
O bucură floarea, dar floarea pălește
O apără frunza, dar frunza se trece
oglindă i-i râul, dar râul e tulbur.
Nici codrul, o, Doamne, scăpat nu-i de vamă
și el e ca roua, și el se-nfioară.
Nici munții, îmi pare, nu pot să adoarmă:
gândind la ce vine li-i tâmpla căruntă.
Nici tata-pământul cruțare nu are,
Cu trecerea anilor vlaga și-o pierde.
Știu, vreme, că una le schimbă pe toate,
Știu, vreme, că toate le dăm pentru una,
dar, totuși, te-ndură de chipul iubitei!
N-o vezi cum rodește și-n pară se lasă?
De parcă-i eternă își dăruie viața
clipelor care primesc și nu iartă.
poezie de Liviu Damian din 1974 (1974)
Adăugat de Maria Hadârcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre somn și vamă, adresa este: