Poezii despre spionaj și superlative
poezii despre spionaj și superlative.
Iluzii
Un prizonier, așa mă simt în lumea asta -zisă "mare",
Mulți cred că este loc destul și soare pentru fiecare.
Toți știm că nu-i deloc așa, că inegal e împărțită
Și bine și pământ și soare, și viața -luptă - scump plătită.
Că unii vor să aibă tot, dar nu cu trudă și talent,
Iar cei mai mulți, abia de pot să strângă-n pungă chiar și-un cent.
Mă simt închisă-ntr-o ncăpere, ce are peste tot oglinzi
Și-mi deformează fața straniu, iar trupul mi-e strivit de grinzi.
Mă înconjoară zidul strâns și aripile mi le frânge,
Oglinzile mă spionează și sufletul din mine plânge.
Aș vrea să strig, să dau de veste că aripi de lumină port
Și zbor în lume către soare că sufletul nu-mi este mort.
poezie de Mariana Dobrin din Jurnal cu aromă de pamflet
Adăugat de Mariana Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Dereglaj
foaie albă și un colaj,
iar mă doare în penaj,
că ești mândru ca un raj
și te-apuci de spionaj,
în oraș ambuteiaj,
eu mă plâng de surmenaj,
poate am un avantaj
cu mai noul anturaj,
am primit azi un mesaj
și de zor îmi fac curaj
să m-arunc de la etaj
poate cad iar în picaj,
pe drăguțul de garaj
și ajung în portbagaj,
fără pic de machiaj
ca în cel mai scurt metraj
sau un fotoreportaj,
dragostea o las drept gaj
și nu fac deloc tapaj,
c-ăsta e un peisaj,
[...] Citește tot
poezie de Elena Malec
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spovedanie
Mă doare amintirea tinereții
Când fetele de-o vârstă cu băieții,
Deși păreau doar niște banale jucării -
Păpuși de sexe diferite -
Simțind imboldul unor demonice ispite,
Puneau la cale pentru viitor
Romanticele lor căsătorii -
Uzine pentru fabricat copii -
Secret furat de la părinții lor!...
Mă doare tinerețea mea de ieri,
Cu rustica și vesela Trivale
Și cu "grădina publică" din vale,
Prin care zborul primei rândunici
Vestea sosirea altei primăveri,
Și cu aceleași porții de duble neplăceri,
Când luam da capo școala,
Cu jocul de arșici
Și cura medicală, cu zeamă de urzici,
Și când același dascăl, bețiv și bâlbâit,
Ne spiona, pitit după uluci,
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Minulescu din Comedia ilustrată, nr. 3 (24 decembrie 1927)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Halta
nu vă aplecați în afară
acest text promoție
conține 100 g gratis...
este 3 în 1 și la recitire aveți
bonus trei silabe...
stâlpii trec cu viteză
satele, târgurile, zilele arse... amețeli
semiorgasm
v-ar fura șapca, mai bine
coborâți aici, în halta aceasta
se dă viză, primiri cu fanfară
cu iarba cea mai verde
caprelor speriate neputințele voastre...
fastul visat, trecute iubiri
experiențe aproximative
surâsuri născute prematur
surâsuri-infarct
surâsuri bătrâne
sulf...
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
Era timpul florilor
cu vremea, ai capătat statutul de mare putere.
cu trecerea timpului, mi-ai împânzit bulevardele de ambasade, consulate și reprezentanțe
iar azi, pe șoseaua dorințelor mele
îți trimiți ochii albaștri ca două mercedesuri spălate proaspăt
cu parbrizele înfulecând frunzișul roz de castani.
ai devenit o mare putere străină.
din zodiac, sateliții tăi mă fotografiază în mii de poziții, îmi spionează secreția insulinei
iau interviuri până și trusei mele de bărbierit
și îmi învrăjbesc de moarte numele cu prenumele, vârsta cu sexul
anotimpul cu troleibuzul, tiroida cu steaua
pe când în crivățul de pink floyd îmi beau cu orbire cafeaua.
de-acum, până și șoferului tău mă adresez cu efendi
până și lustragiului tău îi dau voie să-mi zică băiete
îi spun da, massa, gulerașului tău cu dantelă
îi croiesc și agrafei tale de păr rochii din zeci de metri pătrați de vitrină
vin într-un suflet când lenea ta clopoțește...
parcă ești un păun, cu bucureștiul înfoiat în spatele tău.
[...] Citește tot
poezie de Mircea Cărtărescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Politica
O pretenție!... Că altfel lumea n-ar mai exista, de nu s-ar spune cum să fie,
ca și cum Creatorul sau Geneza însăși, totul, s-ar organiza dup-un patern;
un alter Dio, auto-atotpretins singular pol, spre-un unic mers?!? O profeție,
de care nu dispune-n fond, nu face parte din natură!... Impostoare, o blasfemie!
Un Univers întreg, cu tot, Pământul de la zero, e într-o trudă-nspre suprem, selecție
din care numai "Ei" sunt vârful, plus-valoare, gena dominantă punct cu punct?!? Sunt
lecție
de purul adevăr ce nu-l cunoaștem, doar îl declinăm controversați de neștiință
căcii ne-am născut noi proprii demoni, iute oportuni în vorbe de progres, fără
conștiință!
E Anticristul ce mereu îl căutăm, nebănuindu-ne confrați ce ni-i alegem în minciuna
ce-adulăm,
căci - incapabili fiind măcar să copiem "existul", să lăsăm simțuri, din văzut să
învățăm, să știm să ascultăm-
ne aruncăm printre urale de-adulaci goliți de minți!... Vrem numai interese
în termenul, ce-i cel mai scurt -pân' la sfârșitul nostru, nu al lor- purtaci de fesuri, fese!
Și-avem câteva mii de ani de dincolo de Christ de când tot bâjbâim
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (12 iulie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre spionaj și superlative, adresa este: