televiziune şi timp

*&***

astăzi nu am cuvinte în rol de mărgele
nu am nici poftă de scris
n-am cartuş
televizorul e mut de luni de zile
ştirile le citesc pe facebook
rebut
am însă ploaie şi tunete cu fulger
o durere mă ţine cu junghi
de-aş putea noaptea asta să-ntind pătura bine
picioarele să le-nvelesc
să-mi ţină de cald şi luna plină
lumina să-mi facă când merg să mă culc

poezie de Zeciu Anca Cristina
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scriu cu ochii

la televizor câteva versuri
de amor pătruns de şampanie
în ultima noapte de luptă
cu vechiul an lăsat în fumul
fin al ţigărilor duse la buzele
roşii sărutate cu nesaţ un an
întreg îndesat pe gât până-n
inima folosită în fiecare minut
scriu cu ochii la anul care vine
buluc peste mine şi atât

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

To South Africa with love!

N-aş fi crezut s-ajung în viaţă
De gura soacră-mii să scap...
De-o săptămână e-o dulceaţă,
Pe cât era de vorbăreaţă
În fiecare dimineaţă
Se scoală cu dureri de cap,

Fi'n'că microbu' o lucrează,
Trei meciuri zilnic nu-i uşor,
O văd la fiecare fază
Cum se agită, comentează,
De mine... n-o interesează (!)
Cu ochii în televizor,

Că, socotind, de-ar fi să vreau
Pe viitor linişte-n casă,
Cum pân' acum nu existau,
Trei meciuri zilnic n-am, să-i dau,
Dar ca să-i fac viaţa frumoasă
O vuvuzelă tot îmi iau!

poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În noaptea clară

Şi cine oare a ademenit
Steaua Polară
să pască până dimineaţa
prin diferite constelaţii?
A văzut cineva
ciurul cerului
cârpind
norii?
Şi îndelung vei ghici:
De ce oare
luna se leagănă
precum cercelul
din turnul televiziunii
din Grodno...

poezie de Jurka Holub, traducere de Mira Łuksza şi Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când te uiţi ce-i viaţa

Când te uiţi ce-i viaţa, pe-a toamnei crude bolţi,
Observi că-i un Mordor cu uriaşe porţi!

Când te uiţi ce-i viaţa, privind cum timpul trece,
Sa ştii că viitorul e-al dracului de rece!

Când te uiţi ce-i viaţa, în prag de Anul Nou,
Vezi cum se-nvârte roata, ca la un cazinou!

Când te uiţi ce-i viaţa la un televizor,
O parte-i comedie, iar restul film horror!

Când te uiţi ce-i viaţa-n al soarelui apus,
Tânjeşti după cei dragi, care demult s-au dus!

Când te uiţi ce-i viaţa, nu fi pesimist,
E câte-un happy-end ce se termină trist!

Când te uiţi ce-i viaţa, privind marea-nspumată,
E valul care nu se va-ntoarce niciodată!

poezie de Alex Dospian, după Mihail Lermontov (decembrie 2013)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

ötzi

l-aţi văzut azi pe ötzi omul din alpi
la televizor? el purta priceput de cinci mii
de ani în desagă ciuperci-urechiuşe antibiotice! –
noi putem
presupune acum că vârful de săgeată pe care
ötzi îl avea înfipt în plămân nu era decât un
virus corona codificat şi pietrificat?

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Realitate si foc

Realitatea e la televizor
În fiecare zi,
La oră fixă.
Ştirile vin
Precum o avalanşă de zăpadă
În deşert.
Avem multe cazuri,
Oamenii mor,
Vaccinul e...
Subiect universal.
În faţa focului
Jur că nu există oglinzi,
Dacă tu ai avea un singur chibrit,
Ce inimă ai aprinde?

poezie de Mircea Ţenche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mă întreba

nimic în seara asta friguroasă
bagă un lemn pe foc
sau ultimul meu volum de poezii
închide televizorul care te minte
şi lasă sărutul să ne unească
strânge-mă-n braţe în tăcere
afară ninge grăbit de câteva ore

nu mă întreba nimic în noaptea asta
nu vreau să te mint fără temei
să ascultăm trecerea timpului
şi să ne iubim într-o goană nebună
apoi vom bea cuvintele din poezie

nu mă întreba de ce a rămas
coada mea afară după colţul blocului
ochii mei îţi împodobesc pomul
şi valeţii mei urlă la lună

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Calculatorul şi televizorul

S-a iscat dispută mare
Azi, în dormitor;
Vina-ntreagă cred c-o are
Un calculator.
Încrezut şi pus pe sfadă,
Turuie de zor,
Sare, cu vorbe grămadă,
Pe-un televizor:
- Eşti de modă învechită,
Ţipă-nverşunat,
Ai o viaţă prăpădită,
Şi eşti plafonat.
Ai programe limitate
Şi cu paraziţi,
Nici măcar nu-s up-datate
Şi nu merg pe biţi.
A spus multe vorbe grele,
-Nu s-a încurcat -
Câte-n lună şi în stele,
Pân' s-a descărcat.

[...] Citeşte tot

fabulă de Daniel Vişan-Dimitriu (2 iulie 2014)
Adăugat de Daniel Vişan-Dimitriu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Partea nopţii în care nu suntem

stăm de partea târzie a nopţii
întârziai cu promisiunea nerespectată
cum ar fi să dau cearşaful deoparte
să-ţi dezgolesc umerii şi fluierul din piciorul unui pui
de cocor ce-a uitat
să dea ocol lunii

era una din acele întâmplări legate de karmă
de care auzi la televizor
nu eu îţi iau tu îmi dai

îmi strâng lucrurile fără să-mi pese
nimeni din neamul nostru n-a avut cancer
rămân urme pe albul zilei
de nerecunoscut pentru mine
Dumnezeu a mers pe această zăpadă
imaculată
iubirea noastră ţine prea mult după unii

au cerut morţii

poezie de Dan Petruţ Camui
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!