Poezii despre timp și vitamine
poezii despre timp și vitamine.
Supa C
dacă din greșeală cu un ochi
la dinescu ai stors
o portocală-n supa duminicală
de pui poți
accepta că moartea citește ziarul și află din horo
scoapele naturiste că vitamina
C îi face zilele negre im
posibile și supa portocalie?
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poate de aceea
am imunitate vizibil crescută
prin metode neconvenționale
de la siropuri de aloe vera luate
când soarele se lungește alături
de mine curbând timpul de livrare
a viitorului fără urme de trecut
poate de aceea mă simt viguros
și înot cu mișcări orizontale
spre sorii candizi bat pasul un timp
pun izvorul de vitamine sub limbă
adaug flacoanele de spirulină în ore
livide la lumina confuză care doare
poate de aceea voi scrie versuri
imune la criticile parazite închise
cu mii de chei în globuri oculare
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
La iarmarocul de vorbe
"Hai la băiatu, ia vorba fierbinte,
își ține de cald și te-ajută la minte!"
"Vând vorbe pestrițe, orice măsură,
se potrivește la orișice gură!"
"Închiriez arhaisme cu ora."
"Cuvinte mecanice, Firma Pandora."
"Vorba dulce mult aduce."
"Repar la moment epitete năuce."
"Cuvinte zemoase, cuvinte harbuz,
vând vorbe de leac pentru văz și auz!"
"Ia doamnă, ia doamnă, o vorbă de-amor,
pentru noptieră, în dormitor!"
"Atelier de-ndreptat adjective sucite."
"Ascut la tocilă cuvinte-cuțite."
[...] Citește tot
poezie de Mihai Ursachi din Inel cu enigmă (1981)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
La vânătoarea de păienjeni
la vânătoarea de păienjeni am pornit zorită
s-au ascuns în casă de căldura toridă
nu sunt prea încântată dar nici posomorâtă
c-am să ucid din fașă lumea lor perfidă.
nu vreau păienjenișul să se strecoare-n mine
în suflet nu e loc decât pentru splendori
trupului i-am dat mereu coktail de vitamine
inima să fredoneze rapsodii de ardori.
mintea mi-e legată de universul magic
el transformă talentul în vibrant succes
m-am unit cu steaua în freamătul nevralgic
visul meu să deschidă noi căi de acces.
timpul mă răscolește e tot mai nostalgic
sistemul de principii e-n magistral proces.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
H2O
Cine gândea, din șase bilioane,
Nu prea demult, treizeci de ani nainte,
Pe ce mai e uscat printre oceane,
Ca apa să o cumpere cuminte
Din prăvălii, la sticle sau bidoane?!...
Nu i-ar fi dat nici dracului prin minte!
De drag o luam în zori pe sub colină
Chiar de aveam fântâna mea pe vale,
Să-mi umplu la izvor căldarea plină
Sorbind din ochi Mării și Marghioale...
Ca lacrima, ce apă cristalină
Și nu dădeam pe ea două parale!
Până-ntr-o zi, când spre uimirea mea,
La băcănie-n colț văd, din greșeală,
Cătând prin raft ceva pentru măsea,
În sticle, apă chioară, naturală(?!)
De-abia-nvățat cu ea de la ciușmea,
Ca emigrant pe-atunci în capitală,
[...] Citește tot
poezie satirică de Valeriu Cercel
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Sentimentul dureros al timpului
Pentru că nu-mi pot aminti întotdeauna unde mi-am așezat amintirile despre prima dragoste
umbra firului de păianjen mă derutează
încurc, da încurc amiezile în care am înălțat primul zmeu
cu acelea în care m-ai sărutat prima dată
și deodată păianjenul se mișcă spre o pradă veștedă
se suprapune peste toate soneria din trecut anunțând sfârșitul sau începutul a ceva
într-un timp ce părea fără sfârșit
ca o cutie de bomboane consumate ziua reînnoite noaptea
în absența mea
de o prezență invizibilă și generoasă
gustul unic al fiecărei bomboane se dizolvă in amintire
Împreună cu acea iubire pe care nu o pot reproduce oricâte energizante și vitamine
aș consuma
așa cum nu pot reconstitui gustul primului sărut când am desfăcut cutia așezată
de o mână invizibilă în fața mea și am savurat cu lăcomie și inconștiență
prima bomboană otrăvită...
poezie de Maria Postu (noiembrie 2014)
Adăugat de grizantema
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iunie suferă de răceală
În Chicago, Iunie suferă de răceală...
are nevoie de câteva sick days ca să-și revină
Iunie strănută și are febră noroasă -
bea ploi cu lămâie. face infuzie de prim vânt văratec,
se învelește cu raze timide și dârdâie...
În Chicago, Iunie delirează a soare și căldură
Stă înfofolit în pături de vise și freamătă
precum Michigan Lake în furtună
Acest Iunie Chicagoan duce lipsă de vitamina D
și mi-l cere de la mine, pentru a-și duce zilele mai departe
În Chicago, oamenii reci suferă de un Iunie apatic
Doar eu stau reumatic, înfierbântat de junghiuri,
și înfrunt zilele lui umbroase și răcoroase
surâzâtor, îi împrumut vitamina D,
acumulate în zilele mele de soare cu dinți
să-și reamintească cum au fost caniculele de anul trecut
pe vremea asta
[...] Citește tot
poezie de Bogdan Nicolae Groza
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Odă ciocolatei
Ciocolata-i delicioasă,
E grozavă, fabuloasă,
O minune culinară,
Dulce sau ușor amară.
E, desigur, negreșit,
Dulcele cel mai iubit
De copii și de femei,
Și o spun cu mult temei.
Neagră, albă sau cu lapte,
Pot susține și cu fapte,
Ciocolata-i și-aliment,
Ba chiar unul excelent:
Are zahăr și grăsimi ‒
Diferite felurimi ‒,
Minerale, proteine,
Numeroase vitamine,
[...] Citește tot
poezie de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (14 ianuarie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sminteală și socoteală
Dacă nu-mi plătesc o rată,
Căci dobânda-i majorată;
Banca-i Bancă, nu-i tocmeală,
Iaca-mi cere socoteală!
Dacă urlu la chenzină,
Că n-am bani nici de benzină;
Foamea rupe burta "cheală",
Mi se cere socoteală!
Dacă-ntârzii trei minute,
Soața parcă-i cinci cornute!
Rage (Că nu-i cleveteală...)
Și îmi cere socoteală!
Dacă țin muzica tare,
Hop! vecine militare,
Vin la ușă cu-mbulzeală,
Să îmi ceară socoteală!
[...] Citește tot
poezie de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nedumerire
La spital, o domnișoară,
Subțirică și ușoară,
Fi'nd în sala de-așteptare,
M-a luat la consultare,
Găsind pulsul ridicat,
După cum a constatat
Și colesterolul mare
Cel aveam io în dotare,
Astfel, cu bunăvoință,
Pentru a mea suferință
Mi-a prescris un tratament,
La ea în apartament,
Că la noi, pe la spitale
Nu sunt, neam, camere goale;
Ce mi-a dat, ce mi-a făcut,
Pulsul era dedesubt,
Cu fiole, vitamine,
De colesterol știu bine,
[...] Citește tot
poezie satirică de Valeriu Cercel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre timp și vitamine, adresa este: