Poezii despre vamă și viață
poezii despre vamă și viață.
Viitorul
Trăim în miezul unui ev aprins
Și-i dăm a-nsuflețirii noastre vamă.
Cei ce nu ard dezlănțuit ca noi
În flăcările noastre se destramă.
poezie celebră de Nicolae Labiș
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Se bate miezul nopții...
Se bate miezul nopții în clopotul de-aramă,
Și somnul, vameș vieții, nu vrea să-mi ieie vamă.
Pe căi bătute-adesea vrea mintea să mă poarte,
S-asamăn între-olaltă viață și cu moarte;
Ci cumpăna gândirii-mi și azi nu se mai schimbă,
Căci între amândouă stă neclintita limbă.
poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Memento mori
Prin viață trecem uneori
De parcă-am fi nemuritori.
Tu, omule, ia bine seamă,
Că Morții toți plăti-vom vamă!
poezie de George Budoi din Viața și Moartea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (28 mai 2015)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moartea cerșetorului
Măcinat de boală cruntă,
Nu mai știe unde merge.
Picioarele nu-l ascultă,
Nici cu ochii nu mai vede.
La viață nu mai gândește.
Nu are discernământ.
Cu nâna-întinsă cerșește,
Dar rămâne tot flămând.
Nimenea nu-l ia în seamă.
Tremurând în frig, în ger,
Îi plătește vieții vamă,
Înălțându-se la cer.
poezie de Dumitru Delcă (1 octombrie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ușa
Ușa-o trecere spre viață.
Ușa, prima barieră, dis-de-dimineață.
Ușa o primești, de atâtea ori în față.
Ușa, e cea care ne urcă
sau coboară o treaptă în viață.
Ușa, vama prin care intră sau iese fericirea din casă;
Sau ni se închide definitiv în spate,
Când părăsim a vieții poartă,
Regretând această scurtă
Și zbuciumată soartă, altfel visată.
poezie de Valeria Mahok (27 octombrie 2003)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vama umbrei
Să ne oprim ca într-o ceață,
ca-ntr-un altar de murmur blând:
voi, visuri, lacrimi, soare, viață,
voi, râuri veșnic lunecând,
Cum ne întoarceți în tăcere,
plutindu-ne ușor spre cer,
spre vama umbrei de durere,
spre marele tărâm de ger...
poezie de Florin Costinescu din Secunda eternă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
E prea târziu
E prea târziu să-ți amintești
Când ești pe patul de moarte,
Că n-ai putut să împlinești
În viață, visele toate.
Ceva totuși ai lăsat
În lumea din care pleci.
Fii cu sufletu-împăcat!
Când va fi vama să treci.
De Dumnezeu vei fi iertat
Ca să te poți odihni.
Iar visele ce ai visat,
Urmașii le vor împlini.
poezie de Dumitru Delcă (2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu glasul stins, măicuță (aproape parodie după poezia "O,mamă" de Mihai Eminescu)
Cu glasul stins, măicuță, din mult trecute vremi,
De sub pământul rece, să trec vama mă chemi.
Către tine întind mâna, dar nu voi ca să ajung,
Fiindcă viața e doar una, după ea nu vreau să plâng.
Mai lasă-mă, bună mamă, în viața care o am,
Și-ți promit, de bună seamă, c-am să vin peste un an.
Vom fi iarăși împreună, tu la piept să mă-încălzești.
Voi lăsa și eu în urmă, multele plăceri lumești.
Cerul ne va fi lăcașul, în care vom veșnici,
Pământul va fi orașul, după care vom tânji.
Un timp, stele luminoase. După ce vom străluci,
Precum Hristos înviase, viață iar vom dobândi.
poezie de Dumitru Delcă (ianuarie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu știu de ce
Nu știu de ce viața, nu ține mai mult,
Nu știu de ce ața, repede s-a rupt.
Nu știu de ce visul, de-a trăi mai mult,
Invocă Paradisul, ce nu l-am văzut.
Nu știu de ce iubirea, prea repede dispare,
de ce omenirea, dușmănie are.
Nu știu de ce iubirea, apare doar în doi,
Nu știu de ce menirea, prea scurtă-i pentru noi.
Nu știu de ce teama, de lumea neștiută,
Atunci când trecem vama, toți oamenii o uită.
Nu știu de ce, dar cred, că pot trăi de două ori.
În destinul meu mai cred, că pot muri de multe ori.
poezie de Dumitru Delcă (noiembrie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rânduri pentru fiica Maria
Nu pot să-ți dau un mărțișor,
Dar ți-l trimit în depărtare,
Făcut din raza cea de soare
Și părintescul nostru dor.
În singuratic colț al minții,
Noi ne rugăm să treacă vama
Și-abia acuma ne dăm seama
Cum ne-așteptau pe noi părinții...
"Pe lume toate au un rând,
E bună viața, chiar și-amară";
Amestecat cu primăvară,
De sus, ne-acoperă un gând.
Zâmbind, pe-această-a lumii parte,
Răsare-un firav ghiocel,
Ca să n-aștepți și tu la fel,
Când noi vom fi și mai departe...
poezie de Gheorghe Bâlici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre vamă și viață, adresa este: