balene

îi spui

lui sartre că eşti poet celebru
şi zâmbiţi amândoi cu braţele
pe plug numai necazuri
şi nevoi scoase din cuvinte
trageţi acum halbele cu bere
aproape de ochi e spuma
îi spui la ureche că eşti un poet
sentimental şi vrei să fie interzisă
vânătoarea de balene sau lame
tocite să fugă de poezie
ca de ciumă mi-a spus sartre

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câteodată

îmi spun povestea noastră
altfel de cum o ştiu
din alte locuri
mai aproape de
Dumnezeu
ca din lăuntrul Lui.

Nu e o metaforă,
e doar un joc
despre tăcere
tot mai multă
tăcere
de departe
tot mai de departe
precum cântecul
balenei albastre.

O combinaţie de sunete,
emoţii.

[...] Citeşte tot

poezie de Eli Gîlcescu (9 martie 2019)
Adăugat de Eli Gîlcescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Michaela

acuş o să arăţi ca schela
michaela
cura de slăbire din ultimul timp
un fel de a face nimic
te-a subţiat totuşi
un plic
eu ţi-am trimis încă de când
erai o balenă
imensă albastră şi te ceream de femeie
de serviciu supra
ponderală aşa
cum ai aflat în mediul marin
în şedinţele de parti-pris ce-au urmat
o cale nefericită
cu valuri în-frânte

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cocoaşe

Ascultă, orice încerci să faci
cu viaţa ta, nimic nu te va uimi vreodată mai mult
decât visele trupului tău,

decât spiritul lui
care tânjeşte să zboare,-n vreme ce oasele, substanţiale şi grele,

împung cu crestele lor negre şi se grăbesc
înapoi pe câmpiile focului veşnic,

unde toţi şi toate,
chiar şi marile balene,
vibrează melodic în cântece.

poezie de Mary Oliver, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Balenele nu plâng

Ei spun că marea-i rece, dar marea conţine
cel mai fierbinte sânge, cel mai sălbatic şi mai imperativ.
Toate balenele din străfundurile abisale sunt fierbinţi, în vreme ce
se-avântă fără contenire spre spaţii noi şi se scufundă sub aisberguri.
Balene-albastre, caşaloţi, rechini ciocan, ucigaşii acolo lovesc,
acolo aruncă la suprafaţa mării respiraţia lor năvalnică şi fierbinte!
Ei şi ele se leagănă, se leagănă, prin senzuale ere lipsite de vârstă,
în adâncurile celor şapte mări –
pendulează prin apa salină într-o beţie desfătătoare,
iar la tropice se-înfioară-n talazuri de dragoste
şi se răsucesc în masive şi intense dorinţe asemeni zeilor.
Apoi, în patul din adâncurile mării albastre
marele taur se lipeşte de mireasa lui,
un munte presând alt munte,-n bucuria vieţii:
şi, izbucnind din înlăuntrul fremătător al oceanului roşu de sângele balenei,
o protuberanţă lungă, violentă, un vârtej marin vine şi se-înşurubează
în cheutoarea moale, neîmblânzită, a celuilalt trup imens.
Şi peste podul care-i uneşte-n minunea-încleştării lor clocotitoare
trec arhangheli în flăcări prin pânze de ape, încoace şi încolo,
fără contenire, arhanghelii fericirii,

[...] Citeşte tot

poezie clasică de D.H. Lawrence, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frige

ultimul peşte din supermarket
găsit îngheţat cu ochii inexpresivi
îndreptaţi spre frigiderul cu bere

sfârâie pe uleiul încins o poveste
pescărească din nordul europei
cu vase lovite de furtuni şi balene
şi piraţi care stau pe fundul oceanului

îl întoarce pe cealaltă parte şi simte
mirosul de alge marine îmbinat
armonios cu mirodenii din sudul asiei

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mare agitată

Nici peştii nu mai tac din gură
Pe plajă lîngă Eforie:
E o cumplită gălăgie,
Îi vezi pe mal, pe geamandură...

Fac crize lungi de isterie,
Se plîng că au o viaţă dură...
Nici peştii nu mai tac din gură
Pe plajă lîngă Eforie.

Chiar dacă eşti atent te fură,
Sirene-ţi dau pe veresie,
În port e o harabaură
De la balenă la hamsie...

Nici peştii nu mai tac din gură!

rondel de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumea de sub apele sărate

Lumea de sub apele sărate,
Păduri pe fundul mării, frunze şi ramuri, licheni uriaşi, iarbă
Flori stranii, seminţe, încâlciri enorme, jocul luminii-n apă, gazon roz,
Culori, gri pal şi verde, purpuriu, alb şi auriu, salatele mării pe tarabă,
Înotători muţi printre pietre, corali, hrană pentru-înotători şi-înotătoare,
Existenţe molatice păscând acolo suspendate sau târându-se,
Balena pulverizând aer şi apă, fluturându-şi lent coada,
Rechinul cu ochi de plumb, morsa, ţestoasa, foca-leopard, pisica de mare,
Sunt pasiuni acolo, războaie, preocupări, priviri şi fel de fel de respiraţii,
E-o altă lume dincolo, altă privelişte – şi-un aer subtil inspirat de fiinţe
asemeni nouă din această sferă,
E-o lume-n continuarea lumii noastre, a unor fiinţe din alte sfere.

poezie clasică de Walt Whitman, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stop cadru pe o balenă albă

desigur că într-o mare neagră
asta ca să fie chiar mai clar totul
ce spun eu totul
mai mult decât orice ar putea fi închipuit
sau chiar mult mai mult decât atât
absolut de neînchipuit
apoi
ca în mai toate filmele alb-negru şi mute
(atât de mute încât surzii
ar prefera să râmână surzi
şi atât de lipsite de culoare
încât curcubeele devin liniare)
totul se reduce în final la un singur punct

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt o pasăre

de pradă cuprinsă de pasiune
zbor deasupra mării
ca un vis frumos mă văd
pescuind balene de material
plastic dat cu antiderapant
mă rotesc în jurul soarelui
şi un frig hipnotic trage de la vest
chemarea-mi nimeni n-o aude
măsor cu sufletul nisipurile
ce se aştern sub mine
bat din aripi într-o mişcare
interpretabilă şi rece este apa
sunt o pasăre de pradă strig
pescăruşilor de lut nears

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!