Poezii despre caricatură, pagina 2
Romanța ultimului sărut
Oprește-mă!...
Nu mă lăsa
Să te sărut,
Căci gura mea
În clipa-n care îți sărută gura
Îți soarbe lacomă și respirarea
Cu care-ți prelungești caricatura
Pe care bunul Dumnezeu
Ți-a creionat-o după chipul său -
Așa cum i-a dictat-o inspirarea!...
Oprește-mă!...
Nu mă lăsa
Se te sărut,
Căci gura mea
E gura care nu sărută
Decât cu sărutarea mută
A celor ce,-mpăcați cu cele sfinte,
Pornesc cu tălpile-nainte
Și-n gură cu câte o floare,
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Minulescu din Nu sunt ce par a fi (1936)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Flori de tei din soare
In artă există dreptate?
Plină-n caricaturi deșarte
Pe la colțuri anunțate
Figuri, lumii,.. prea marcante!
Și poate răsai dintr-o carte
Tu Luceafăr. In reala noapte...
In care arta mi se zbate
Cu interese nezdruncinate
De partide, bani legate
Cu lingăii și curviștine
Cu predici mascat creștine
Pentru a nu fi judecate
Părând a pare ce nu pare
Ducând căscați în eroare..
Cu arta ce e pură floare
Cu flori de tei din soare!
[...] Citește tot
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De când mă știi
De când mă știi, am luat asupra mea
Povara-ntodeauna, Doamne, cea mai grea.
Și tot urcând în coastă, vream s-arăt
Că nu mă dau poverile-ndărăt.
O suferință între alte două
N-am socotit-o suferință nouă.
Haide și tu, așează-te-n spinare.
Mă simt voinic. Pe cine ce-l mai doare?
Cine-i străin și singur, cine?
Să urce-n cârcă, pe șamar, la mine.
Hai, ticăloșii, blânzii, toți de-a valma,
Câți ați întors obrazul, câți l-ați bătut cu palma,
Însărcinare, poate, am de la Satan
Să vă ridic la cer prin uragan.
Sunt robul vostru, hotărât de sus,
Să fiu caricatura lui Isus.
De câți în seamă mi v-a dat
[...] Citește tot
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un nimeni
Bănuiam eu că ești așa cum ești,
Dar nu credeam să fii așa cum ești,
Tută masculină, fără scrupule,
Caricatură cu chip suspect de om...
Model unor simboluri al unei generații,
Eu am probleme cu defensiva limbii rămase
În fața valului de prost gust,
Eu am probleme cu marele Eminescu
Pe care-l mușcă de marmura soclului toți parveniții,
Cu cei ce contestă valorile poeziilor unui Coșbuc, Vieru, Păunescu,
Tu, un nimeni, o virgulă strecurată de Pronie,
Între subiectul și predicatul existenței mele,
Mă simt atacat în simbolurile generației mele,
Cea de calitate și originalitate... Atât!
pamflet de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Farsa din trup
Dacă mori, nu fii trist,
fiindcă moartea-i o caricatură,
desenată de viață, murdară,
plină mănunchi de praf și scrum.
Blocurile trupului tău decad,
dintr-o clipă-n alta, sigure.
Mai încearcă-ți norocul, tunde-te
și lasă-ți părul pe stradă,
să fie călcat în picioare de femei dezbrăcate,
ude și sentimentale.
Dacă trăiești într-un chenar,
rămâi acolo, fiindcă liniile noastre
se vor termina la sfârșitul jocului,
la împlinirea anilor de dinaintea morții.
Culcă-te fericit pentru că-n somn,
îți poți vedea viitorul și
bucură-te că n-ai prins vremea când
cerul era lipit de pământ,
iar oamenii se iubeau prin săruturi false.
Dacă mori, anunță-mă, și-o să-ți dezvălui
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Sionescu (3 noiembrie 2008)
Adăugat de Nicolae Sionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugă
Hăule, ce tare bați
prin pereții mei crăpați -
m-ai văzut mai mic și trist,
m-ai văzut mai pesimist...
Vino rana de-mi alină
cu perdeaua ta cea fină.
Zbori prin lumi caricaturi,
prin noianuri de curburi.
Treci oceane cianurate
cu trăiri învolburate.
Fă un salt până la cer
să treci podul de cancer.
Sari pe-un bolovan de puf,
prin călduri si prin zăduf.
Țese-o lacrimă din tine
să ajungă pan' la mine.
[...] Citește tot
poezie de Ionuț Popa din Valuri (3 iunie 2007)
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mărul
Privesc o poză: "Mărul pe zăpadă",
și parcă văd și urmele de dinți,
atât de bine că îmi ies din minți,
căci nu știu cui putea, mușcat, să-i cadă.
Să fie măr, să fie-o făcătură
în Photoshop sau într-un editor
din cele care, pe-un calculator,
te fac și miss, dar și caricatură?
Să fie din povestea cu piticii
și-o albă care a mușcat din el?
Păi, în poveste nu era defel
zăpadă - doar copaci și ăia micii! -
Să fie cel mușcat, cu care Raiul
a fost definitiv pierdut? Și cât
din el să fi mușcat, de-a stat în gât
doar lui Adam? Cu Eva, care-i baiul?
[...] Citește tot
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Hai, pa!
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lansarea campaniei electorale
A început de azi să plouă,
Cu acuze contondente,
Unele-s de teapă nouă,
Altele prea virulente.
Un candidat care-i hulit
Face pe altul ipocrit,
Însă el, bine se știe,
Zace în ipocrizie.
Unii au dus țara în criză,
Economia nu e în priză,
Că în loc să capete elan,
Alunecă pe tobogan.
Un alt candidat grobian și rârâit
Se pretinde cu activitate culturală,
Plin de dogme și prea înrăit,
Pretinde că dă lecții de morală.
[...] Citește tot
pamflet de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Caricatura oricîrui cenaclu
Cine vrea să recunoască,
La cenaclu, bunăoară,
Vin vro șapte Gură-cască
Și vro paișpe Pierde-vară.
Chiar de facem noi pe snobii,
Să ne batem cu artiștii,
Știm că vin, buluc, microbii
Deodat' cu microbiștii.
Vin domnițe-n scurte straie,
Simți, în spate, câte-un cot,
Peste groasa hărmălaie,
Ia cuvântul Știe-Tot!
Încă de la Tata Noe,
Știm că epigrama-i artă,
Și, de-aceea, e nevoie
De un critic Gură-spartă!
[...] Citește tot
poezie de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Albul nu-i îndeajuns
Câtă fulguială, când ca pufi de plopi, când răvășită
Se scutură prin ger scârțos, se face-o crustă
Ce lasă drum de țară o potecă-ngustă
Și prin oraș mulțime abia zărită.
Și-i dor de soarele sub nori ascuns
Și-i dor de ochi de alburiu în țepe se sclipind.
Doar praf de stuf se scutură de-un crem pe-un grind...
E totu' o spumă molcomă, doar câte-un ton închis-pătruns.
Un scheunat de câine rebegit mai sparge gheață
Sau fâșâit de aripi de vreo cioară, guguștiuc.
Deasupra-i gri ce se coboară înspre nuc
Și degetele dor c-un pic de greață.
Și țurțuri mari ca sticla-ntoarsă
Se modelează balonat ca-n topitură dură
Și obrajii se-ncleștează-n tremurat de barbă, gură...
Nu se zărește niciun chip zâmbind prin florile-n fereastră.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (12 februarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre caricatură, adresa este: