Poezii despre murdărie, pagina 2
Amiază rurală
E cald
Și lacul pare o hartă de noroi...
E harta unei țări după război,
În care - dezgustat de-atâta murdărie -
S-a sinucis și ultimul broscoi,
Un biet școlar cu nota 3 la geografie...
Pe malul lacului,
Un bou,
O vacă,
Un vițel
Și-un taur
Recită Testamentul nou
Și poezia veche, din clasele primare:
"Viitor de aur
Țara noastră are!..."
Iar pe șoseaua comunală,
Cârciumarul,
Învățătorul,
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Minulescu din Strofe pentru faptele diverse (1930)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Copaci în iarnă
Cernelurile umede ale zorilor se topesc în albastru.
Pe sugativa de ceață arborii
Par un desen botanic -
Amintiri crescând în cercuri concentrice
Noian de verighete.
Necunoscând avortul, nici murdăria înșelăciunii,
Mai sinceri ca femeile
Ei nasc fără chin!
Gustând doar vântul, nestatornicul vânt,
[...] Citește tot
poezie clasică de Sylvia Plath
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bunicule, să nu plângi!
Au venit ca să-și revadă
În concediu, astă vară,
Copilul rămas în grijă
La bunicul de la țară.
Bătrânul s-a-îmbolnăvit,
Respiră din greu, strănută,
S-a forțat când a tușit
Și s-a murdărit de spută.
Părinții nu s-au grăbit,
Parc-au amuțit în glas,
S-au sucit, s-au învârtit,
Au strâmbat ușor din nas.
Copilul sări îndată
Cu privirea blândă, tristă,
Îi mângâie fruntea toată
Și îl șterge c-o batistă:
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Matei din Linișor lunecă luna
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O toamnă
mă sfâșie prin mansarde insalubre
zi de zi plâng pe diagonală
rescriu aceeași poezie în fiecare
toamnă pe lume nu tresar
gesticulez prin frunze pe bulevarde
stau într-o lacrimă turnată-n bronz
sunt același nebun rătăcitor
așteptând privirea aceea de plumb
să umblu disperat și îndrăgostit
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pleiade
zeii s-au săturat de eternități
de voluptăți insalubre
de distanțele prea mari
dintre oameni
dintre echinocții
dintre milenii
se vor transforma în
strălucirea pură
a constelațiilor
templele vor rămâne pustii în ruina
unor imperii
iubirea va deveni
inexprimabilă
undeva într-o pleiadă
ca și destin
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un înger a intrat cândva în mine
Un înger a intrat cândva în mine,
În inimă, în vene și în trup,
Am simțit că oasele îi rup,
L-am îmbăiat în miere de albine.
S-a murdărit de viață și nesomn,
L-am spălat cu sângele-mi fierbinte,
L-am mângâiat cu rouă din cuvinte,
Să simtă că am sufletul de om.
Am început să ne-ncântăm gândirea,
El m-a încântat cu sferele cerești,
Eu i-am cântat cu doruri pământești,
Definindu-i prin zâmbete iubirea.
El are ochii mari să vadă noaptea,
Eu am ochii mici să văd lumina,
Miroase-n jurul nostru smirna,
Se-nalță peste cruci de mir cetatea.
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Paiațele
Ca pe un animal rănit, urlând la soare
Cu lanț de gât și blana de murdării pătată,
Să-și plimbe cine-o vrea inima-însângerată
Prin fața ta, o, public lipsit de îndurare!
Pentru a cerși râsul sau mila ta netoată,
Pentru-o sclipire-n ochiu-ți, năucă și puțină,
Să-și sfâșie cine-o vrea cămașa de lumină
Ce-ascunde și pudoarea și voluptatea toată.
De-ar fi să mă înghită pe-o neagră veșnicie
O groapă fără glorie și muta-mi superbie,
Tribut nu ți-aș plăti nici vis, nici jale-amară,
Vïața nu ți-aș da-o distracție să-ți fie
Și n-aș dansa nicicând pe scena ta vulgară.
poezie clasică de Leconte de Lisle, traducere de George Pruteanu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Pe o piatră
Pe o piatră, subt un pom,
Îmbuca pâine un om,
Și din pom un titirez
Cerea fărâme de miez.
Acum, după-nvățătură,
Vine și le ia din gură.
Titirez ori vrabie
Zboară către albie,
Unde maica spală rufe.
Ar avea și el o scufe
Și-o batistă de clătit,
Care s-au cam murdărit.
Vrăbioiule vecine,
Rogu-te treci pe la mine.
Stai de-un an la noi în casă
Și de chirie nu-ți pasă.
Mă tot ții într-o minciună
Și n-ai dat măcar arvună.
[...] Citește tot
poezie celebră de Tudor Arghezi din Abecedar (1940)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ce-ai plecat?
De ce-ai plecat?...
Tu nu știai
Că-n luna mai,
Prin munții cu păduri de brad,
Oricine-ar fi - femeie sau bărbat -
Potecile te duc spre Iad,
Și nu, ca-n lumea basmelor, spre Rai?...
De ce-ai plecat
Cu vântu-n părul tău vâlvoi,
Când nici un glas nu te-a chemat?...
Tu nu știai
Că-n luna mai
Potecile sunt încă pline de noroi?...
De ce-ai plecat?...
Tu nu știai
Că-n luna mai
E luna primului păcat -
Păcatul care dintr-o glumă
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Minulescu din Nu sunt ce par a fi (1936)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
* * *
a mai rămas o stâncă
în larg
unde pescărușii se duc
să își facă siesta
pe singura piatră ce arde
eu nu iubesc pescărușii
ți-am spus de o mie de ori
cu guri închise în estuare
ți-am zis
cu valul de foc în reflux
ți-am spus că nu iubesc
pescărușii
nici aerul dintre aripile lor insalubre
ce zboară pervers
deasupra cerului oglindit
în coama stâncii rămase
mă tot repet
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre murdărie? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre murdărie, adresa este: