Poezii despre văduvie, pagina 2
John M, Church
Am fost avocatul celor de la "Q",
Al companiei care îi asigura
Pe proprietarii minei.
Am tras sforile cu judecătorii și cu jurații,
Și cu cei de la Înalta Curte de Justiție, pentru a respinge
Schilozilor, văduvelor și orfanilor cererile de despăgubire,
Câștigând din asta o avere.
Baroul avocaților mi-a ridicat osanale
Într-o rezoluție mai mult decât pompoasă,
Iar tributurile florale nu au fost puține
Dar șobolanii mi-au devorat inima
Iar un șarpe și-a făcut culcuș în craniul meu.
poezie clasică de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Reflux
Amarele, profundele tăceri
Au ucis ziua de ieri.
Steaua, victoria, dragostea mea
Cine le fură, cine le bea?
Ah, aprindeți corabia.
Frângeți catargul și sabia,
Ne-amenință tot mai nebun
Nebiruitul, mărețul taifun.
Universul e văduv de bucurii.
Plecară cele din urmă copilării,
Cele din urmă povești.
Nici lămâița nu mai e la ferești.
Pentru ce să cutremurăm țărâna
Dacă ne putrezește mâna!
Pentru ce se invocăm cerul
Dacă nu ne aude misterul!
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Pena din Simple nimicuri (1940)
Adăugat de Anisoara Elena Scarlat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bine fac
cei care ne doresc
moartea -
așa
se scrie istoria
tinerilor îmbătrâniți premahmur
(?!)
gloria
nu ne revine
dar nici
cei de acum nu
vor strânge în brațele flușturatice
vreun hoit subțire de animal
cu aromă de văduvă
beată grămadă
or
donată cuiva
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ce iubesc femeile
Iubesc decât din inerție,
Primul motor, cel nemișcat,
Ce duduia peste câmpie,
Pe coastă-n vale... m-a lăsat.
Iubesc numai din desfrânare,
Dar sunt poftit și admirat,
Precum un prinț de-o fată mare,
De toate elele din sat.
Iubesc la trap și la galop,
Fecioară, văduvă, soție...
Secretul meu: n-am niciun strop
De dragoste. Doar inerție.
poezie de Marius Robu din Aproape alb (31 octombrie 2012)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din salt și crupă...
Din salt și crupă-naripat
Între cristale efemere
Fără-a-nflori amar veghere
Gâtu-ncetează ignorat.
Știu bine că n-am fost chemat
Din două guri sorbind plăcere
Nicicând aceleeași Himere
Eu, silf pe-acest plafon brumat!
Potirul pur în care-nvie
Doar nesecata văduvie
Agonizează dar nu vrea
Naiv sărut dintre funebre!
Să-și piardă răsuflarea-n ea
Vestind o roză în tenebre.
poezie clasică de Stephane Mallarme din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Ștefan Augustin Doinaș
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rechizitoriu
Burgul e rânced de păcate,
Orbit de noapte și de scame.
Gigantice clădiri durate
Încep ființa să-i destrame.
Ziua e șchiopă ca o targă.
Ograda văduvă de spice.
Nerăzbunata sete largă
Țipă în creștete și bice.
Molii se coc în rădăcină
Pe lângă seci mărgăritare.
Gingașe stele nu mai pot să vină
Ca să ne dea un coif la fiecare.
Isus a rebegit în piețe
Uitat, lovit, cu față mută.
Între borfași, naivi și precupețe
Nimeni durerea nu-i sărută.
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Pena din revista "Universul literar", an I, nr. 17 (25 aprilie 1942)
Adăugat de Marin Scarlat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bâlci de farse
Putred ca umbra-n broaștele țestoase
mi-e gândul - teasc de lacrime de farse.
Somnul meu, Doamne, a prins gust de fiere
spălând tejgheaua văduviei Tale.
Cât timpul bate-o nicovală strâmbă
eu am să ar muțenia pe limbă.
Voi dovedi că-n broaștele țestoase
râsul e trist precum un bâlci de farse.
poezie de Eleodor Dinu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dincolo de rostire
Slove ancorate străin în cuvinte.
Fraze arse de sens
în creuzetul minții.
Cenușa...
Și eu...
Exilată în laguna tăcerii,
încovoiată a semn de-ntrebare,
în zadar număr puncte suspendate
în cârligul vreunei litere.
Un semn se ridică-a mirare,
țintuit între stihuri și proză.
Culeg din cuvinte,
resturi de inimă stingheră.
Le topesc
în același bizar creuzet al minții.
Funerar le îngrop,
în parodie cu măști
jumătate triste,
jumătate vesele
rămâne-amintirea...
[...] Citește tot
poezie de Mirela Nicoleta Toniță (iunie 2008)
Adăugat de Mirela Nicoleta Toniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scurt metraj ideatic
în interiorul serii sunt trandafiri purpurii de speranță
orice amurg e o aducere aminte a dimineții,
uneori a o dimineață eternă,
de asta nu te sărut niciodată înainte de lumină,
nunta de întuneric a nopții
e pentru sângele văduv de piatră
fără putință-n tăcere a cântări-n cumpănă de ființă
nici cât o convalescență a ploii
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Atlantis
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vântul pustiirii (Urgia cerească)
Iarăși lupte, iarăși sânge
Iarăși zgomot de război,
Iarăși lacrimi nesfârșite,
Iarăși valuri și nevoi!
Când a șters sărmana lume
Lacrima de pe obraz,
Au venit năpraznic iarăși
Alte valuri de necaz.
Văduvele iar vor plânge
Cu bătrânii cei sărmani
Și copiii vor rămâne
Iar cu miile orfani.
Pustii-se-vor orașe
Și pe mulți îi vor robi,
Unde sunt cântări deșarte,
Gloanțele vor dănțui.
[...] Citește tot
poezie celebră de Sfântul Ioan Iacob Hozevitul
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre văduvie? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre văduvie, adresa este: