Poezii despre fluvii, pagina 3
31
Mai iuți ca apa care-n fluvii trece,
Fug zilele, și vântul le petrece.
Și totuși numai două: ieri și mâine,
Din tot noianul lor, mă lasă rece.
poezie de Omar Khayyam din Ai clipa doar...
Adăugat de Cecilia Casiana Ivanov
Comentează! | Votează! | Copiază!
Flacăra iubirii mele
Flacăra iubirii mele n-o s-o stingă niciodată
Râuri, fluvii, mări, oceane, tot Pământul apa-i toată.
Glorie, averi, putere, planuri mari, chiar nemurirea,
Le-aș da toate, le-aș da toate, doar să-ți recâștig iubirea.
poezie de George Budoi din Poezii (23 ianuarie 2015)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omul și fluviul
Nu-mi place să văd zile trecând
Cum curg apele repezi pe fluviu
Și îmi spun cu glas tremurând:
- Mai molcom, bătrâne Danubiu!
- Oh Rinule, de ce te grăbești?
Acum tinerețea mi-e-n floare
Te rog, mai încet să mugești,
Sa-mi cânt clipa cea trecătoare.
- Spune tu, Volgă însângerată,
La fel de grăbită îmi ești?
Sau rece și învolburată,
Nu vrei să mai stăm la povești?
Deși diferite, un țel comun,
Vă conduce veșnicia în mare,
Dar, pentru mine, viitoru-i confuz,
Un pescăruș, prin ceață, în zare!
poezie de Alex Dospian (octombrie 2013)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vino îngere
Vino iar îngere
ține-mă strâns de mână când trec strada
fără tine fluviul acela fără deltă e o baltă amărâtă
iar polii magnetici sunt două puncte lipsite de sens
iar globul
pe care îl învârteam la geografie e doar o minge de cârpă
conturând anii mei rostuiți aiurea cu sau fără portocale în sacoșă [...]
poezie de Radu Tudor Ciornei
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
înainte de-a ne fi fost
să fim
guri de fluvii spre hăul
deschis între sărut și frică
am fost două fântâni
una cu apă sălcie
alta cu apa dulce
adâncă
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața
Moto: Suntem o lacrimă
la picioarele lui Dumnezeu.
Soarta pământului
s-a lăsat plânsă de mine.
Am plâns,
am plâns până au apărut
mările și oceanele,
fluviile și lacurile
ochilor tăi.
Apoi,
în suspinul Luminii
am iubit Lacrima
care va plânge și mâine
tot ce n-a fost scris
să se întâmple ieri.
Știu.
Dumnezeu are deschisă o carte
[...] Citește tot
poezie de Ilinca Iulia Petre
Adăugat de Denisa Mitru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frescă
Adâncurile mării se miră,
Fluvii și valuri se minunează,
Câmpii și colnice stau surprinse,
Dealuri și măguri rămân uluite,
Munți și piscuri privesc înmărmuriți,
Meteori și planete roiesc în extaz,
Galaxiile se prind în hora uimite,
Universul tresare uluit aievea,
Oamenii se crucesc cu privirea
Cu toții de panorama în sine.
poezie de David Boia (16 mai 2014)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gotterdammerung
Ceas de cumpana. Amurg.
Vai, toate catre soare curg -
Źtaramul larg si noi cu el.
Pe-o lina aurie apa
Thule si Orplid, tara dupa tara,
toate trec prin soare
ca printr-un inel.
Se curma ziua, vine seara.
Un fluviu purtator a toate
duce plute, varste mute,
catre cele nevazute
in marea noapte.
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un bătrân pe malul fluviului
Nu vreau altceva decât să pot vorbi simplu,
să mi se acorde această grație.
Cântecul ni l-am încărcat de atâtea muzici
că încetul cu încetul se scufundă
și arta ne-am împodobit-o într-atât
că fața îi e roasă de zorzoane,
și trebuie să spunem puținele noastre cuvinte
pentru că mâine sufletul își înalță pânzele.
Dacă suferința este omenească, nu suntem oameni
doar pentru a suferi,
de aceea-n aceste zile cuget astfel
la marele fluviu,
acest sens care înaintează printre plante și
ierburi,
animale păscând și adăpându-se
oameni care seamănă și seceră,
și printre marile morminte și micile lăcașuri
ale morților.
poezie clasică de Giorgos Seferis din Cele mai frumoase poezii (1965)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un stejar era gata să-și aducă aminte
Un stejar era gata să-și aducă aminte.
O colină visa multe vise.
Un fluviu iubea înserarea
mai tare decât e voie să iubești.
Flăcării sale temătoare
lumânarea își povestea copilăria.
Un lac avea numeroase inimi.
Pur și simplu, pe stradă,
un afiș foarte verde
nu accepta să moară.
Mai sensibili ca noi.
poezie clasică de Alain Bosquet
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre fluvii? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre fluvii, adresa este: