limba maternă

Cântec de obcină

În liniştea Agapiei, blajină

Întinsă peste brazi şi stei

Ascult părinte Dosoftei

Cântarea ta care suspină

Rămasă de la bunii mei.

Plînsul Moldovei îşi anină

De cetină ciorchinii grei

În limba noastră de obcină

Făcînd din cetină condei,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Ştefan Ciubotăraşu din Mănăstirea Agapia, 1957
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gabriela Vrânceanu Firea Pandele ş.a.m.d. (PSD), primarul capitalei, s-a lamentat că e greu să deszăpezească străzile şi a decis să închidă şcolile pentru o săptămână

Ştiu că primăriţa Firea are-acasă un băiat
Ce aşa iubit-a şcoala încât bacul l-a picat.
Nici ea n-a iubit-o foarte, altfel n-ar fi agramată,
Nu ar silui atâta limba noastră minunată.
De aceea nu-i mirare că azi şcolile se-nchid,
Mai ales că, pe deasupra,-s interese de partid.
Că e greu să luaţi zăpada voi mereu vă lamentaţi,
Şcoli şi străzi nu-i mult mai simplu toate să le desfi'nţaţi?

pamflet de George Budoi din Aceşti Agramaţi care ne conduc (10 ianuarie 2017)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zicere...

Limba noastră-i poezie,
Vers ce schimbă-a lumii notă,
Rima ce o-mbracă-n ie,
Strofa de o mare cotă...

Limba noastră e mai veche
Decât spun multe istorii,
Are punct, n-are pereche,
Tăinuită prin memorii...

Limba noastră-i arta pură,
Şlefuită printre stele,
Ocrotită-n scriitură
Cu tăişul penei mele...

Limba noastră-a fost stâlcită,
Pusă-n jug de rase-avare,
Insa-a rezistat rănită
Şi rezistă-n continuare!...

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Zamolxeanu (30 iulie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limba ce-o rostim

E frumoasă limba noastră,
dar nu mulţi ştiu s-o rostească,
e frumoasă şi s-asculte,
că acum are stiluri multe.
Vreau ca odată-nvăţată
să nu se mai uite vreodată,
să dureze-o veşnicie,
că sună frumos în poezie.
Noi suntem trecători în viaţă
şi încă limba se învaţă,
copiii trebuie să ştie,
limba noastră-i poezie.
S-o ducă peste hotare,
cu respect, nu ca oricare,
căci limba ce-o avem în dar,
pentru noi n-are hotar.

poezie de Eugenia Calancea (30 august 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lingua nostra

eu am învăţat limba maternă cu tata,
mama, femeie tânără şi voinică,
alerga când în deal, când în vale,
căra desăgi cu demâncare
pe coada sapei,
trecea prin ape cu poalele sumese,
avea dreptate Oedip ăla,
dacă mă năştea băiat,
mi-aş fi scos ochii
ca să văd mai limpede cu inima,
dar din fetiţa îndrăgostită de
cuvintele tatălui
nu putea creşte decât
un suflet de pergament,
un palimpsest femeiesc pe care lumea
îşi caligrafiază durerea.

poezie de Luminiţa Ignea din Fluturele de lampă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dulce poezie, marea mea iubire (poporului român)

Dulce limba românească
Tu-mi eşti alinare-n casă...
Te caut, dulce armonie
Să devii a mea mireasă.

Muzica unor suflete pribege,
Adesea plânge, suferă, respiră
nu e lumea noastră, ci conspiră
Suntem fiinţe betege?

Nici curajul nu mai avem
Trăim ca şi bulgării trişti şi grei
Ne întristăm adesea şi strigăm,
Suntem popor ales pentru încercări.

E limba noastră, mult iubită,
E limba noastră uitată uneori,
Suntem noi, românii, genii
Sau doar trudim pentru meritele lor?

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul limbii române

E minunată limba românească,
La fel o alta nici că mai există,
În spaţiul mioritic ea rezistă,
Căci e-o trimitere dumnezeiască.

Cuvintele-nşirate în revistă,
În carte,- n presă, ştiu să oglindească,
Mai mult ca altă limbă pământească,
Frumosu-n forma cea mai realistă.

Avem şi multe slove-mprumutate,
Dar de le raportăm, sunt chiar infime,
Putând să renunţăm oricând la ele, -

Având în limba noastră sinonime.
Noi le păstrăm aşa nealterate,
Iar unele-s incluse în manele.

sonet de Vasile Larco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aici a fost şi-n veci o să rămână

Dainează somnul pruncilor la piept
Şi murmurul izvoarelor îngână.
Să deie lupul miercurea la stână,
E-acelaşi grai pe mal, că-i stâng, că-i drept.

Ca apa de tămadă din fântână,
În sfânt lăcaş ca haricul transept,
La greu judeţ - un ócoş înţelept,
Aşa e limba noastră cea română.

Cu vorbe din scriptură, port recept:
Altiţă, ie, berneveci, târsână,
Icoana sfântă – simbol şi precept,
Străjer al dăinuirii şi stăpână

Aici a fost şi-n veci o să rămână
Divina limbă-a noastră cea română.

poezie de Nicolae Mătcaş din Şi sunetele sar ca-n prier mieii (2015)
Adăugat de Maria Hadârcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântecul tău dulce

Motto: "O mamă, dulce mamă, din negura de vremi
Pe freamătul de frunze la tine tu mă chemi;" (M. Eminescu - O mamă...)

Mamă, cântecul tău dulce
este leagăn, să mă culce.

De cu seară până-n zori
Gândurile-mi dau fiori.
Parcă sunt, fuior de dor
prin lumina din pridvor,
şi-atunci mă transfer în stea
şi vorbesc pe limba mea,
căci dorul întinsu-mi-s-a
de la Nistru pân' la Tisa.

Cu el mă călătoresc
visul să ţi-l împlinesc.

Limba noastră românească
este hrană sufletească,

[...] Citeşte tot

poezie de Nicu Petria din Ziua de după noapte (2008)
Adăugat de Nicu Petria
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elegie pentru regele păpuşarilor înainte de căderea cortinei

E plină lumea de escroci
Şi nu mai sunt locuri vacante
Nu-l mai citeşte nimeni pe Dante
Pedanteria e pentru boboci
Eu nu mai poc, tu nu mai poci
Cântă măturătorii: allegro andante
Primarul cântă pe două voci:
Una pentru cei de sus, solemn
Alta pentru cei de jos, de lemn;
În rest teaba e oablă, oablă
Limba noastră e din tablă
Şi vor nerozii să ne-o bată în cuie
Aşa că vezi tu, Gligorie
Dacă n-ai pic de glagorie
Să n-o mai cauţi unde nu e;
Săracii sunt tot mai săraci
Bogaţii au şi ei un rost:
O duc din ce în ce mai bine
Şi se plâng întruna că le merge prost
Aşa că nu ai ce să faci

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru din Vestitorul (1999)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!