Poezii despre logodnă, pagina 3
Logodna iubirii
În logodna iubirii îmi
văd chipul luminos.
Cristalele de pe față
devin diamante.
Puterea inimii și forța
dansează cu îngerii.
Mă las purtat de gând,
scăldat în ape line,
pe Gura Văii din Meieni,
când ceasul s-a oprit în loc...
odaia a rămas pustie!...
poezie de Cristina Mariana Bălășoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prea personală
Să ne logodim iubite
e ziua ta.
Prietenii ne-au adus gutui coapte
și un tablou cu struguri.
Amână-ți plecarea!
- fiecare anotimp îmi cere
să renunț la tine.
Jură-mi că nu mai există colivii!
Că totul va deveni rotund,
că ascunzi prin buzunare
ultimul bilet spre planeta de vise.
E ziua ta!
S-au aprins felinarele!
Eu mireasa ta demodată
aștept în fața altarului
vântul
să-mi prindă pe deget verigheta.
poezie de Caliopi Dicu (2 noiembrie 1998)
Adăugat de Caliopi Dicu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ochi de inel
Să-nveți să mori de la vânt,
să mori cum moare apa
în cristalele încă vibrând
îngropate cu pleoapa.
Cu începutul de moarte, să te deprinzi,
al lumânării de seară
ivind din mâl de oglinzi
pești lungi cu solzi de ceară.
Să înveți cum se moare, să-nveți
mereu un alt chip de-a apune,
frunze, ploi și cetăți,
toate de gropnițe-s bune.
Cum moare mireasma să mori,
geruind pereții de sticlă
subțiri, cu vapori
de singurătate și frică.
Să mori într-un fel
încercat doar de tine,
curgând printr-un ochi de inel.
al logodnei divine...
poezie celebră de Gheorghe Tomozei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ochi de inel
Să-nveți să mori de la vânt,
să mori cum moare apa
în cristalele încă vibrând
îngropate cu pleoapa.
Cu începutul de moarte, să te deprinzi,
al lumânării de seară
ivind din mâl de oglinzi
pești lungi cu solzi de ceară.
Să înveți cum se moare, să-nveți
mereu un alt chip de-a apune,
frunze, ploi și cetăți,
toate de gropnițe-s bune.
Cum moare mireasma să mori,
geruind pereții de sticlă
subțiri, cu vapori
de singurătate și frică.
Să mori într-un fel
încercat doar de tine,
curgând printr-un ochi de inel.
al logodnei divine...
poezie de George Tomozei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
...Logodna
Te-aștept să vii, frumoaso, în decembre,
Când zilele sunt scurte și ninsoarea
Ne țese o maramă peste frunte,
Cum țărmul dantelează magic marea
Și fulgii cad în visul argintiu
Ș aburii îți împresoară chipul.
Cum ai dori tu, cum ai vrea să fiu
Logodnă irizând pur infinitul?
Eu sunt îmbrățișarea neînțeleasă,
Tu ești înfiorarea nerostită,
De ce nu spulberi azi nehotărârea?
De ce-n lumini nu spargi o rea ursită?!
Nu mi-ar fi ochii-nlăcrimați cu tine,
N-aș respira în ore insomnii.
Ar exista un fel de a fi bine
Și cu secunda m-aș reîntregi.
[...] Citește tot
poezie de Ilorian Păunoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Exil
e vremea s-o întindem
adorato,
să părăsim aceste ape minerale
ce naturale se cred,
că n-om fi nebuni
să facem gargară cu ele
hai să ne luăm lumea-n cap
unde apa Evian e tandru
logodită cu roșu-n obraji Beaujolais
și să ne-mbătăm de-amor
jamais, nu vreau
s-aud de pești...
parodie de Constantin Ardeleanu, după George Astaloș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ninsoarea
Văzduh nevârstnic. Stau ș i-ascult
O mută convertire-n lucruri.
Decembrie-mi vestea, demult,
Acest pojar de involucruri
Suflate ca din nări de boi,
Această oarbă constelare
De inocență- peste noi.
Ce liniș te! Pe inelare
Descind logodne. În auz
(mai vechi suna vechile cuvinte?)
țâș neș te, incers, un havuz.
Alcatuire prea fierbinte,
Obrazul nostru plânge, ros
-ca de acizi rotind în pâlcuri-
de-un ger înalt ș I somnoros,
de-un grai virgin ce pune tâlcuri
pe gură, streș ină ș I vreasc.
Ș I-mi vine, parcă, să mă nasc
poezie celebră de Ștefan Augustin Doinaș
Adăugat de Larisa Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!
Logodnica
Iubite, strigă-mă, puternic strigă-mă!
La geam nu-ți mai lăsa logodnica atât
în așteptare.
În alei de platani seculare
seara nu mai stă în cale:
sunt goale.
Și dacă în casa-noptată
să mă-nchizi n-o să vii,
din mâinile mele împrăștiată
în grădinile albastrului toată
mă voi risipi...
poezie de Rainer Maria Rilke din Cartea imaginilor, Partea întâi a cărții întâi, traducere de Eugen Jebeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ridiche
moartea și viața sunt
la fel
un fum, o iluzie, un gând
chiriași în propriu trup
navigăm
logodiți cu viața
căsătoriți cu moartea
destine în zbor de fluturi
frământați de întrebări
uneori mi-ar place să fiu
o ridiche
să trăiesc în pământ și
să nu știu nimic
dar cine știe câte știe
o ridiche
poezie de Nucu Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul 56
O, dragostea mea dulce, tu te-nviorează
Tăișul se tocește, foamea nu dispare
Chiar dacă azi mănânci și ea se temperează
Mâine va fi din nou la fel de arzătoare.
Așa că, dragul meu, chiar dacă azi privirea
Din ochii tăi flămânzi ți-o umpli cu de toate
Să mai privești și mâine, să nu te pierzi cu firea
Ca dragostea s-o împingi cu nepăsare-n moarte.
Lasă acest răgaz, ca un ocean să fie
Care desparte țărmuri, cu oameni logodiți,
Ce-n fiecare zi privesc cu nostalgie
Iubirea să se-ntoarcă, să fie fericiți.
Și-această separare e ca o iarnă grea,
De-aceea toată lumea să vină vara-ar vrea.
poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre logodnă? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre logodnă, adresa este: