răutate

Rădăcini

dacă ţi-aş lua P
rânzul, nu-i aşa c-ai mânca Rădăcini
cu R foarte mare? nu-i aşa
că aşa s-ar afla, s-ar cunoaşte
Răutatea şi Pofta din noi?

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ura de frate

Groaznică eşti, răutate,
Când duşman tu faci din frate:
Plânge Cerul şi Pământul,
Plânge Dumnezeu Preasfântul.

Doar fiinţe scelerate
Îşi pot duşmăni un frate:
Asta-i culmea răutăţii
Şi a bestialităţii.

Tu, prin ura ta de frate,
Prin nespusa răutate,
Tu insulţi maternitatea
Şi revolţi Divinitatea.

poezie de George Budoi din Frăţia în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (1 august 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce-şi spune Creatorul?

M-am întrebat adesea ce-şi spune Creatorul
Când vede că de foame azi moare cerşetorul,
Când vede că în lume-i atâta răutate,
Când vede pretutindeni atâta nedreptate?

poezie de George Budoi din Dumnezeu în aforisme şi poezii (20 februarie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atestat

Caută armonia
În lumină şi pace
Nu cocheta
Cu răutatea
Nici nu gândi
La cele rele
Mai bine fugi
Inteligent
De tot ce-i perfid
Iute şi degrabă
Mai bine caută
Iubire şi dreptate
Mai bine înfăptuieşte
Fapta bună
Cu voie bună
Lumină şi pasiune
În virtutea iubirii
Fii prieten cu mulţi
Inclusiv cu tine.

poezie de David Boia (28 mai 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Celor mici la suflet

Când eşti mic la înălţime, nu e vina ta,
Este starea multor oameni, nu te întrista!
Însă când eşti mic la suflet, tu eşti vinovat,
Fi'ndcă asta-i răutate; eşti de condamnat.

poezie de George Budoi din Bunătatea şi răutatea (22 mai 2022)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cetate

Ca să dăinuim
Urgent să pornim
Să zidim cetate
După posibilitate
Cu sinceritate
Fie de poeme
Din ţeluri supreme
Cu amabilitate
Şi onestitate
Cu steaguri şi steme
Dar nu cu blesteme
Fie şi de vise
Dar cu porţi deschise
Fără nervozitate
Pentru societate
Să fie reală
Fără păcăleală
Fără răutate
În eternitate.

poezie de David Boia (27 noiembrie 2016)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atât de multe veri...

Lângă un lac, scheletul alb şi curat al unei căprioare,
Lângă celălalt, uscată, o lotcă abandonată-n iarba rară:
Două geometrii desenate frumos de pensula vremii,
Două lucruri deja moarte aşteptând să moară.

C-un băţ în mână, am trecut pe lângă ele-n fiecare vară
Sub rochia cerului bleu sau sub scuipăturile lui gri, flecare;
Şi,-n fiecare vară, am văzut cum între leaţurile-albite
Distanţele cresc şi cum cad stâlpii din picioare.

Timpul adaugă fiecărei răutăţi o nouă răutate –
Trebuie-acum să priveşti atent, c-o anume intensitate,
Pentru-a şti dacă cerbul pluteşte sau barca aleargă.
Atât de multe veri... şi eu le-am trăit pe toate.

poezie clasică de Norman MacCaig, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Seara

Cu moarte făpturi de morţi
Umpli tu lună
Tăcutele păduri,
Semilună -
Cu blânda-mbrăţişare
a îndrăgostiţilor,
Umbra celebrelor timpuri
înconjoară putrezindele stânci;
Atât de albastru străluceşte
Încolo spre oraş,
Unde-n frig şi răutate
Un putred trib locuieşte,
Îngerul alb
pregăteşte vremuri întunecate.
În umbra-mbrăţişării lunii
Suspinând în golul cristal
Al muntelui lac.

poezie clasică de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefaţă şi comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jignirile

Curg răutăţile, e vremea lor,
Şi par a nu se mai opri vreodată,
Se-aruncă peste oameni ca un zbor
De păsări mii în zarea-ntrunecată!
Curg răutăţile şi mândre ne cuprind
Şi ne privesc apoi triunfătoare,
Suntem mâhniţi şi suspinăm în gând
Şi printre lacrimi ne punem o-ntrebare!
Oare, sunt flori pe care de le-am lua
Punându-le-n trăirea celor care
Jignesc crezând că e normal aşa,
Ar înţelege că lasă supărare?
Oare, sunt raze şi-un soare-n Univers
Ca sufletul să le cuprindă-odată
Iar vorba lor să fie ca un vers
Ce-l repetăm, cu drag, până şi-n şoaptă?
Oare, câţi ştiu că a jigni nu e
O clipă când eşti bun şi-ţi dă mândrie,
E-o răutate... ucide zilele...
Dar astăzi, vreau s-o cred... copilărie!

[...] Citeşte tot

poezie de Lili Şipoteanu (17 noiembrie 2015)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui trădător

Iuda Iscarioteanul l-a vândut chiar pe Cristos,
Tu, fiinţă trădătoare, eşti cu mult mai ticălos:
Fără să-ţi tresară-o fibră, cu-o supremă răutate,
Fără milă şi regrete, l-ai vândut pe al tău frate.
Iuda şi-a-nţeles păcatul şi-n curând s-a spânzurat,
Tu, cu-o mare mulţumire, ai trecut la alt păcat.

poezie de George Budoi din Trădarea şi Trădătorii (6 aprilie 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!