Poezii despre supărare, pagina 3
Îți mulțumesc, prietene
Nu sunt supărată pe Tine pentru că,
acum, nu mă mai poți iubi!
Sunt fericită fiindcă, atunci,
m-ai iubit!
Nu sunt mâhnită, pentru că
nu mai poți să-mi dai!
Sunt fericită că, atunci,
mi-ai dat!
Prietene, îți mulțumesc
poezie de Iulia Mirancea (1 ianuarie 2015)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Despre ipocrizia poetică
Cel mai tare mă supăr când un bou nu e bou!
În loc să ragă din toate ulițele și coastele
plământului
el se apucă să fluiere...
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
34
Khayyam, de ce atâta supărare?
Păcatele pe suflet nu-s ușoare?
Dar mila nu-i pentru cei drepți, ci doar
Păcatele au parte de iertare.
poezie de Omar Khayyam din Ai clipa doar...
Adăugat de Cecilia Casiana Ivanov
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un pic de grămăticuță
Copiii mei au copii.
Ține-ți gura!
Țineți mult la el?
Amicii noștri sunt supărați.
Să-mi scrii! Scrie-mi odată! Altora cum poți să le scrii?
O dată m-ai supărat! Era în mai, mi se pare.
V-a spus că va veni?
N-a mai ploat demult. De mult ce s-a dezvoltat industria...
poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem fardat
Mi-ar plaăcea
să te zăresc
prefăcându-te
supărată
cu pătura acoperită
nearanjată
să intru sub ea
să te fardez
cu purpurul
inimii...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fugă
Azvârli în colț ghiozdanul supărată
Că azi ai căpătat o notă rea.
Lepezi rochița ta numerotată
Și-mbraci o iie proaspătă, de nea,
Îmi faci un semn, ne furișăm desculți
Spre câmpul plin de mure și de rugi,
De sprinten țârâit de greieri mulți
Și iepuri ce-ți arată cum să fugi.
poezie celebră de Zaharia Stancu din volumul: Poeme simple (1927)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Memento Mori
Ne-adâncim în noroi,
În tăcere meschină;
Ne privim încruntați,
Înbufnați fără vină,
Încordați, supărați
Și uitând de lumină,
Nu suntem altceva
Decât gheață și tină.
Avem brațe de lut
Și în inimă iască.
Iadul este în noi,
Raiu-i pururea mască.
poezie de Viorel Mitea (12 iulie 2006)
Adăugat de Viorel Mitea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sarea și piperul
Dragă soțioară, să îmi ierți dojana:
Sarea și piperul nu se pun cu cana;
Altfel, fără voie, o să strici mâncarea
Și nu mică-ți fi-va apoi supărarea.
poezie de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (1 aprilie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Reproș și faimă
Dacă din miile și miile de versuri scrise cu mult har
Timpul nu va salva niciunul, să nu-i dai supărării bir,
Iar dacă Timpul va păstra vreun vers, nici nu vei ști măcar:
Nici reproșul și nici faima nu vor sări peste gard în cimitir.
poezie de Thomas Bailey Aldrich, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Invocație către zeița Afrodita
Afrodita, fiica lui Zeus, vicleană
Tu din tronul tău scăpărând lumină,
Nu mă frânge în chinuri, te rog, stăpână
Nici în aleanuri.
Zeița: "Cine te supără?
Persuasiunea pe cine vrei să convingă?
În curând cea care fuge acum de tine te va urmări,
și, dacă nu te iubește, te va iubi."
poezie de Sappho
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre supărare? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre supărare, adresa este: