Poezii despre viscol, pagina 3
Răstignirea
Gloata prin neguri
strigă Baraba,
viforul șuieră,
viforul bate
cuie de-arginți...
-Grele,
grele mai sunt,
Tată,
piroanele astea,
geme Iisus...
Ca lutul din ei,
ca tot Cerul din
Mine,
sunt grele, Tată!
poezie de N. Petrescu-Redi din Vânător de cerbi albaștri (2011)
Adăugat de N. Petrescu-Redi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copacului meu
Câte nopți să-nduri mai poți
Ai naturii crânceni hoți
Care bat în crengi și-n șură
Și frunzele ți le fură?
Sau nămeții troieniți
Și vrăbeții viscoliți,
Gerul crunt și soare-arzând,
Stai cu ele tremurând!
Câte nopți copacul meu
Mai stai falnic ca un zeu,
Ce mă-ntreabă prin fereastră
Cât de lungă-i viața noastră?
poezie de Emil Utalea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pământul
Sub frunze ruginii
Geme pământul moale
După atâtea ploi
Și viscol... și ninsoare.
Sub stratul de omăt
Întreg pământul plânge
Ar vrea să nu mai ningă
Căci frigul îl străpunge.
.......................
A înghețat...
Acum nu mai simte nici o durere
Și nici zăpada care îl apasă
Însă ar vrea să simtă o plăcere,
Plăcerea pașilor ce calcă umbra deasă.
poezie de Sergiu Ardelean din Poezii de iarnă (15 ianuarie 2011)
Adăugat de MG (Ματθαιο`
Comentează! | Votează! | Copiază!
Limba tăcerii
La-ntâlnirea cu ninsoarea
la-ntâlnirea cu zăpada
fulgul își deschide floarea
tu c-un înger faci rocada
La-ntâlnirea cu zăpada
ce-ntâlnire ăsta-i viscol
un poet vânându-și prada
e vânat de-un fulg ridicol
Ce-ntâlnire ăsta-i viscol
fulgul își deschide floarea
ning și eu de un piscicol
la-ntâlnirea cu ninsoarea
La-ntâlnirea cu zăpada
poezia cică-i nada
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (16 decembrie 2022)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu. Referitor la viscol, Popescu Dan [din public] a spus:Poetul atâta poate: Niște versuri idioate. Finalul e de-a dreptul hilar: La-ntâlnirea cu zăpada poezia cică-i nada.... de tot râsul. [...] | Citește tot comentariul
Singur
Ferestrele gem zguduite
De vânt e un viscol afară!
Cum urlă, cum șuieră-n hornuri
Ce singur mă simt astă-seară...
Sunt singur și-mi vine în minte
Un biet îngeraș mititel,
Biet înger cu-aripile frânte
Și nimeni nu știe de el.
Își suflă în pumni, rătăcind
Pe străzile necunoscute
Nu-i nimeni să-i poarte de grijă,
Să-l mângâie, nici să-l sărute!...
poezie celebră de Șt.O. Iosif
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lerui-ler
Ninge cum ningea odată
lerui-ler cu flori de măr
viscolește înflorind o fată
din pământ și pân-la cer
Lerui-ler cu flori de măr
doar vioară parcă ninge
și-un troian într-adevăr
lasă-n urmă câte-un înger
Doar vioara parcă ninge
viscolește înflorind o fată
soarele un strop de sânge
ninge cum ningea odată
Lerui-ler cu flori de măr
o mână mă scoate-n cer
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (decembrie 2017)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Senzație
Toride seri de vară, eu pe cărări albastre,
Cu tălpile în hohot alerg prin iarba deasă;
Nu simt căldura însă, ci gheața dintre astre:
Un viscol zboară din capul meu spre casă.
Tăcerea de-ar vorbi, când eu nu zic nimica;
Și-o dragoste nebună îmi bate vai în piept,
Colind din nou natura, până m-apucă frica,
Și mă îmbăt de toate, și uit pe cine-aștept.
poezie celebră de Arthur Rimbaud, traducere de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Le Bateau Ivre/ Corabia Beata" de Arthur Rimbaud este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 
Nimeni până la viscol
Nu mai e nimeni
Între mine și viscol,
Numai eventuala bunăvoință
A celor ce păzesc și asmut ninsorile,
În rest, vârsta prăbușindu-se
Asupră-mi, fără logică.
Nici tata, nici mama
Nu mai sunt aici,
Să preia șocul,
Să elibereze drumul din față,
Acum, între mine și viscol,
E numai viscolul.
Nici măcar eu nu mai sunt,
Eu am murit azi noapte
Odată cu mama,
Ultima mea pavăză,
Ultima mea redută,
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Iubiti-va pe tunuri" de Adrian Păunescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 
Bradul
Când arde soarele de mai,
Când vântul iernii geme,
Mărețul brad pe naltul plai
Stă verde-n orice vreme.
O rădăcină de colos
Și-a sfredelit în stâncă,
Și de pe stâncă maiestos
Mai sfredelește încă!
De mult cu blocul de granit
El s-a făcut totuna,
Și pe-amândoi necontenit
Îi zguduie furtuna.
Și lemn, și piatră la un loc,
Verdeața-i ne-ntreruptă,
Aspiră ger, îndură foc,
Cu trăsnetul se luptă!
[...] Citește tot
poezie celebră de Bogdan Petriceicu Hasdeu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Aghiuta. Foaie umoristica satirica si critica" de Bogdan Petriceicu Hasdeu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la 
Ascultă cum plânge pădurea
Ascultă cum plânge pădurea,
Pe strune de vifor cumplite!...
Ascultă cum plânge pădurea
Pe ramuri de vânt răsucite!...
Ascultă cum geme pământul,
Când focul din pântece-l scurmă!...
Ascultă cum geme pământul
Și cum se cutremură-n urmă
poezie de Gheorghe Ion Păun din Nostalgie-n Valahorum (2002)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre viscol? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre viscol, adresa este: